joi, 6 septembrie 2007

Ghid de realizare a unui referat

Referatul-cea mai răspândită modalitate de studiu individual

Ce este un referat?
Un referat este o producţie scrisă- rezultat al activităţii de studiu al unui student- a cărui conţinut indică faptul că studentul a parcurs şi a aprofundat o anumită temă, un anumit text.


În ce constă valoarea unui referat?
Valoarea referatului se măsoară în cantitatea şi calitatea informaţiei rămase în mintea studentului cu referire la acel subiect. Este, de asemenea, importantă şi învăţarea unei modalităţi eficiente de a studia o anumită temă sau un anumit text.
Nu este de neglijat nici modul în care realizarea unui referat îl ajută pe student la învăţarea materiei pentru examen şi nici faptul că studentul învaţă să lucreze la calculatorul (adică să editeze text, să respecte regulile de editare, să lucreze cu fişiere: să creeze, să deschidă, să închidă, să salveze, să îl mute dintr-un director în altul, să îl salveze pe dischetă, să îl trimită pe mail).

Obiectivele referatului
Pentru student:
  • Află lucruri noi;
  • Detaliază ce a făcut la curs;
  • Se obişnuieşte cu rigoarea întocmirii unei lucrări;
  • Se obişnuieşte cu modul de studiu individual (învaţă cum să înveţe, învaţă să distingă informaţiile importante de amănunte etc.)

Pentru profesor:
  • Se asigură că o anumită temă a fost parcursă de fiecare student;
  • Completează materia de curs şi sau seminar.
  • Pentru colegi:
  • Capătă informaţii găsite şi gata sintetizate de colegi;
  • Învaţă din greşelile lor privind întocmirea, forma şi conţinutul referatului.
Ce este necesar pentru a face un referat?
  1. O temă de referat;
  2. O bibliografie de bază;
  3. O bibliografie suplimentară;
  4. O ocazie externă de a-l întocmi şi prezenta
Tema de referat se propune de profesor sau se alege de student dintr-un domeniu mai vast urmând ca să se ceară aprobarea profesorului pentru tema respectivă. Temele de referat trebuie să fie în legătură cu materia- disciplina de bază şi să fie interesantă, motivantă şi utilă pentru student.

Bibliografia de bază se referă la cărțile / revistele / publicaţiile sau alte surse de informaţie pe care obligatoriu studentul o va conspecta; În bibliografia de bază studentul va identifica:
  • conceptele principale;
  • ideile principale;
  • structura temei: capitole, subcapitole;
Bibliografia de bază se va preciza la sfârşitul referatului ca fiind prima din lista de cărţi sau materiale folosite după următoarele reguli:
  • Pentru cărţi: numele şi prenumele autorului, titlul cărţii, editura, oraşul, anul apariţiei, (eventual pentru cărţile de la bibliotecă cota de împrumut a cărţii) de la pagina… la pagina.
  • Pentru reviste: numele articolului, numele revistei, unde apare, numărul şi anul, de la pagina… la pagina.
  • Pentru site-urile de web: adresa de web
  • Pentru alte materiale: numele materialului, cine şi când l-a produs, unde a apărut, ce relevanţă are.

Exemple de astfel de materiale: Anuarul statistic, rapoarte ale unor firme de cercetări de marketing, rezultatele unor cercetări publicate în…, documente interne ale firmelor etc.

Bibliografia suplimentară: După ce se alege bibliografia de bază este recomandabil să se folosească suplimentar şi alte surse bibliografice în care este reflectată tema de referat, însă, probabil, din alte perspective. Avantajele folosirii de bibliografie suplimentară sunt că:

  • Conceptele şi ideile se imprimă mai bine în minte dacă se întâlnesc la autori, cărţi, materiale diferite;
  • Se poate astfel identifica ce este important şi ce este detaliu de umplutură în cadrul bibliografiei de bază;
  • Studentul capătă siguranţă atunci când vede că a abordat şi studiat tema în mod exhaustiv;
  • Se pot corecta eventualele greşeli apărute în bibliografia de bază.

Ocazia de a întocmi şi prezenta un referat
Ocazia este externă: studentului i se impune să alcătuiască un material din următoarele motive care nu trebuie să existe concomitent:
  • Pentru a fi prezent la ora de seminar;
  • Pentru a fi evaluat de către profesor;
  • Pentru a fi prezentat în alt cadru, de exemplu un cerc de specialitate sau o sesiune de comunicări ştiinţifice
De ce este important să se întocmească şi să se prezinte referate?
Un referat este important pentru că:
  • Conţine informaţie nouă, inedită, importantă care nu este cuprinsă în curs sau în seminar ori pe care profesorul nu are timp să o prezinte;
  • Îi învaţă pe studenţi să facă cercetarea bibliografică a unei teme- să lucreze cu cărţile de la bibliotecă;
  • Îi învaţă pe studenţi să producă un material scris pentru a fi prezentat unui auditoriu pentru cunoaştere sau unei singure persoane spre evaluare. (Studentul va avea ocazia în cariera sa de economist de mai târziu să facă rapoarte diverse în cadrul unităţii în care lucrează, sau să folosească rapoarte făcute de alţii. Întocmirea unui raport intern într-o firmă poate fi comparată cu întocmirea unui referat.)
  • Îi forţează pe studenţi să lucreze corect cu informațiile de pe Internet- ei ar trebui să înveţe să aplice ceea ce deja au învăţat sau să înveţe să editeze şi să organizeze textul pe calculator, să organizeze informaţia, să creeze formate electronice care să conţină informaţia cunoscută, să modifice formatele sau conţinutul informaţiei şi să comunice- să o transmită mai departe;
  • Îi determină pe studenţi să navigheze pe Internet pentru a căuta surse de informaţii pentru referate;
  • Îi determină să lucreze în comun pentru a schimba experienţă şi a realiza referate complexe.
Care sunt paşii necesari pentru a realiza un referat?

1. se alege tema;

2. se identifică bibliografia;

3. se conspectează bibliografia de bază. În urma conspectului rezultă: o structură a temei; conceptele importante; ideile importante; detalii, exemplificări 

4. se începe la realizarea fizică şi electronică a referatului. Se urmăreşte:
a. Pentru forma fizică, se scrie pe pagini separate: structura: împărţirea pe capitole şi subcapitole; lista conceptelor importante; ideile importante cu detalii şi exemplificări.
b. Pentru forma electronică se folosesc pagini diferite în cadrul aceluiaşi document sau fişiere diferite. Se pot, de asemenea, folosi fonturi colorate diferit pentru fiecare idee în parte
se studiază bibliografia suplimentară. Pe parcursul acestui studiu se urmăreşte identificarea conceptelor şi ideilor cunoscute de la conspectul bibliografiei de bază. Se completează conspectul cu idei şi concepte noi, astfel se completează textul referatului

5. se realizează referatul în forma finală.
Aceasta înseamnă pentru forma - pe hârtie că se rescrie textul pe structura avută şi conspectată- care poate fi ulterior adaptată la cerinţele temei. Studentul va avea grijă să îşi folosească „scrisul de duminică” pentru a putea fi înţeles de către cel care citeşte referatul, să lase distanţă între rânduri suficientă pentru a putea ulterior completa sau face notiţe (referatul este, totuşi, un instrument de studiu individual). La scriere, pentru a prezenta ideile principale se aliniază scrisul la margine, iar pentru detalii sau idei subordonate se aliniază textul mai în interior. După ce este gata scris studentul poate folosi creioane colorate pentru a haşura ideile importante, pentru a sublinia titlurile sau pentru a scoate în evidenţă aspectele foarte importante. Se va avea foarte mare grijă ca aspectul general să fie, totuşi, mai degrabă sobru decât încărcat şi colorat. În plus ca regulă de aşezare a textului în pagină, se va lăsa margine suficientă pentru a perfora documentul şi a-l prinde într-o mapă de plastic.
Nu faceţi economie de hârtie şi de coli. Puteţi folosi o coală separată ca şi un „cover page” şi una separată cu cuprinsul (structura lucrării însoţită de numărul paginilor). Este recomandabil să adăugaţi pagini suplimentare cu anexe: index de termeni (conceptele importante), index de nume de firme, index cu nume de autori, tabele mari, grafice mari, la sfârşitul documentului.
Când toate paginile sunt gata se vor perfora şi se vor prinde într-o mapă de plastic sau în folii din plastic.

Pentru forma electronică se va avea grijă la tipul de format. Pentru editarea de texte este recomandabil să se folosească fişiere Word cu extensia .doc. Aceste fişiere se vor transmite ca ataşamente (attachment) la mesajele pe e-mail. În plus ele pot fi citite de pe fiecare calculator care are instalat Microsoft Office. Nu se va scrie textul referatului în interiorul unui mail deoarece nu se pot folosi caractere româneşti diacritice (ă, â, ş, ţ, î), nu se poate aranja în pagină, necesită eforturi de corectare foarte mari. Este ca şi cum ai scrie textul unei scrisori direct pe plic!

La formatul electronic chiar că nu are rost să se facă economie de spaţiu. Singura restricţie este de mărime a fişierului pentru a putea fi transmis pe mail sau salvat pe o dischetă. De regulă un fişier Word fără poze sau figuri complexe nu are mai mult de 100 Kb şi se poate transmite relativ uşor pe mail.

Pentru a  fi transmis în formă electronică sau încărcat pe site-ul personal la secțiunea Portofoliul studentului, un referat trebuie să fie conţinut într-un singur fişier! Acolo se pun inclusiv anexele. Trebuie pregătit în aşa fel încât să poată fi listat la imprimantă fără nici o modificare ulterioară recepţionării sale.

Mult succes!!!

Ghid de realizare a unui referat

Referatul-cea mai răspândită modalitate de studiu individual

Ce este un referat?
Un referat este o producţie scrisă- rezultat al activităţii de studiu al unui student- a cărui conţinut indică faptul că studentul a parcurs şi a aprofundat o anumită temă, un anumit text.

În ce constă valoarea unui referat?
Valoarea referatului se măsoară în cantitatea şi calitatea informaţiei rămase în mintea studentului cu referire la acel subiect. Este, de asemenea, importantă şi învăţarea unei modalităţi eficiente de a studia o anumită temă sau un anumit text.
Nu este de neglijat nici modul în care realizarea unui referat îl ajută pe student la învăţarea materiei pentru examen şi nici faptul că studentul învaţă să lucreze la calculatorul (adică să editeze text, să respecte regulile de editare, să lucreze cu fişiere: să creeze, să deschidă, să închidă, să salveze, să îl mute dintr-un director în altul, să îl salveze pe dischetă, să îl trimită pe mail).

Obiectivele referatului
Pentru student:
  • Află lucruri noi;
  • Detaliază ce a făcut la curs;
  • Se obişnuieşte cu rigoarea întocmirii unei lucrări;
  • Se obişnuieşte cu modul de studiu individual (învaţă cum să înveţe, învaţă să distingă informaţiile importante de amănunte etc.)

Pentru profesor:
  • Se asigură că o anumită temă a fost parcursă de fiecare student;
  • Completează materia de curs şi sau seminar.
  • Pentru colegi:
  • Capătă informaţii găsite şi gata sintetizate de colegi;
  • Învaţă din greşelile lor privind întocmirea, forma şi conţinutul referatului.
Ce este necesar pentru a face un referat?
  1. O temă de referat;
  2. O bibliografie de bază;
  3. O bibliografie suplimentară;
  4. O ocazie externă de a-l întocmi şi prezenta
Tema de referat se propune de profesor sau se alege de student dintr-un domeniu mai vast urmând ca să se ceară aprobarea profesorului pentru tema respectivă. Temele de referat trebuie să fie în legătură cu materia- disciplina de bază şi să fie interesantă, motivantă şi utilă pentru student.

Bibliografia de bază se referă la cărțile / revistele / publicaţiile sau alte surse de informaţie pe care obligatoriu studentul o va conspecta; În bibliografia de bază studentul va identifica:
  • conceptele principale;
  • ideile principale;
  • structura temei: capitole, subcapitole;
Bibliografia de bază se va preciza la sfârşitul referatului ca fiind prima din lista de cărţi sau materiale folosite după următoarele reguli:
  • Pentru cărţi: numele şi prenumele autorului, titlul cărţii, editura, oraşul, anul apariţiei, (eventual pentru cărţile de la bibliotecă cota de împrumut a cărţii) de la pagina… la pagina.
  • Pentru reviste: numele articolului, numele revistei, unde apare, numărul şi anul, de la pagina… la pagina.
  • Pentru site-urile de web: adresa de web
  • Pentru alte materiale: numele materialului, cine şi când l-a produs, unde a apărut, ce relevanţă are.

Exemple de astfel de materiale: Anuarul statistic, rapoarte ale unor firme de cercetări de marketing, rezultatele unor cercetări publicate în…, documente interne ale firmelor etc.

Bibliografia suplimentară: După ce se alege bibliografia de bază este recomandabil să se folosească suplimentar şi alte surse bibliografice în care este reflectată tema de referat, însă, probabil, din alte perspective. Avantajele folosirii de bibliografie suplimentară sunt că:

  • Conceptele şi ideile se imprimă mai bine în minte dacă se întâlnesc la autori, cărţi, materiale diferite;
  • Se poate astfel identifica ce este important şi ce este detaliu de umplutură în cadrul bibliografiei de bază;
  • Studentul capătă siguranţă atunci când vede că a abordat şi studiat tema în mod exhaustiv;
  • Se pot corecta eventualele greşeli apărute în bibliografia de bază.

Ocazia de a întocmi şi prezenta un referat
Ocazia este externă: studentului i se impune să alcătuiască un material din următoarele motive care nu trebuie să existe concomitent:
  • Pentru a fi prezent la ora de seminar;
  • Pentru a fi evaluat de către profesor;
  • Pentru a fi prezentat în alt cadru, de exemplu un cerc de specialitate sau o sesiune de comunicări ştiinţifice
De ce este important să se întocmească şi să se prezinte referate?
Un referat este important pentru că:
  • Conţine informaţie nouă, inedită, importantă care nu este cuprinsă în curs sau în seminar ori pe care profesorul nu are timp să o prezinte;
  • Îi învaţă pe studenţi să facă cercetarea bibliografică a unei teme- să lucreze cu cărţile de la bibliotecă;
  • Îi învaţă pe studenţi să producă un material scris pentru a fi prezentat unui auditoriu pentru cunoaştere sau unei singure persoane spre evaluare. (Studentul va avea ocazia în cariera sa de economist de mai târziu să facă rapoarte diverse în cadrul unităţii în care lucrează, sau să folosească rapoarte făcute de alţii. Întocmirea unui raport intern într-o firmă poate fi comparată cu întocmirea unui referat.)
  • Îi forţează pe studenţi să lucreze cu calculatorul- ei ar trebui să înveţe să aplice ceea ce deja au învăţat sau să înveţe să editeze şi să organizeze textul pe calculator, să organizeze informaţia, să creeze formate electronice care să conţină informaţia cunoscută, să modifice formatele sau conţinutul informaţiei şi să comunice- să o transmită mai departe;
  • Îi învaţă pe studenţi să comunice cu ajutorul e-mail-ului (poştei electronice);
  • Îi determină pe studenţi să navigheze pe Internet pentru a căuta surse de informaţii pentru referate;
  • Îi determină să lucreze în comun pentru a schimba experienţă şi a realiza referate complexe.
Care sunt paşii necesari pentru a realiza un referat?1. se alege tema;
2. se identifică bibliografia;

3. se conspectează bibliografia de bază. În urma conspectului rezultă: o structură a temei; conceptele importante; ideile importante; detalii, exemplificări 

4. se începe la realizarea fizică şi electronică a referatului. Se urmăreşte:
a. Pentru forma fizică, se scrie pe pagini separate: structura: împărţirea pe capitole şi subcapitole; lista conceptelor importante; ideile importante cu detalii şi exemplificări.
b. Pentru forma electronică se folosesc pagini diferite în cadrul aceluiaşi document sau fişiere diferite. Se pot, de asemenea, folosi fonturi colorate diferit pentru fiecare idee în parte
se studiază bibliografia suplimentară. Pe parcursul acestui studiu se urmăreşte identificarea conceptelor şi ideilor cunoscute de la conspectul bibliografiei de bază. Se completează conspectul cu idei şi concepte noi, astfel se completează textul referatului

5. se realizează referatul în forma finală.
Aceasta înseamnă pentru forma - pe hârtie că se rescrie textul pe structura avută şi conspectată- care poate fi ulterior adaptată la cerinţele temei. Studentul va avea grijă să îşi folosească „scrisul de duminică” pentru a putea fi înţeles de către cel care citeşte referatul, să lase distanţă între rânduri suficientă pentru a putea ulterior completa sau face notiţe (referatul este, totuşi, un instrument de studiu individual). La scriere, pentru a prezenta ideile principale se aliniază scrisul la margine, iar pentru detalii sau idei subordonate se aliniază textul mai în interior. După ce este gata scris studentul poate folosi creioane colorate pentru a haşura ideile importante, pentru a sublinia titlurile sau pentru a scoate în evidenţă aspectele foarte importante. Se va avea foarte mare grijă ca aspectul general să fie, totuşi, mai degrabă sobru decât încărcat şi colorat. În plus ca regulă de aşezare a textului în pagină, se va lăsa margine suficientă pentru a perfora documentul şi a-l prinde într-o mapă de plastic.
Nu faceţi economie de hârtie şi de coli. Puteţi folosi o coală separată ca şi un „cover page” şi una separată cu cuprinsul (structura lucrării însoţită de numărul paginilor). Este recomandabil să adăugaţi pagini suplimentare cu anexe: index de termeni (conceptele importante), index de nume de firme, index cu nume de autori, tabele mari, grafice mari, la sfârşitul documentului.
Când toate paginile sunt gata se vor perfora şi se vor prinde într-o mapă de plastic sau în folii din plastic.

Pentru forma electronică se va avea grijă la tipul de format. Pentru editarea de texte este recomandabil să se folosească fişiere Word cu extensia .doc. Aceste fişiere se vor transmite ca ataşamente (attachment) la mesajele pe e-mail. În plus ele pot fi citite de pe fiecare calculator care are instalat Microsoft Office. Nu se va scrie textul referatului în interiorul unui mail deoarece nu se pot folosi caractere româneşti diacritice (ă, â, ş, ţ, î), nu se poate aranja în pagină, necesită eforturi de corectare foarte mari. Este ca şi cum ai scrie textul unei scrisori direct pe plic!

La formatul electronic chiar că nu are rost să se facă economie de spaţiu. Singura restricţie este de mărime a fişierului pentru a putea fi transmis pe mail sau salvat pe o dischetă. De regulă un fişier Word fără poze sau figuri complexe nu are mai mult de 100 Kb şi se poate transmite relativ uşor pe mail.

Pentru a  fi transmis în formă electronică un referat trebuie să fie conţinut într-un singur fişier! Acolo se pun inclusiv anexele. Trebuie pregătit în aşa fel încât să poată fi listat la imprimantă fără nici o modificare ulterioară recepţionării sale.

Mult succes!!!

Reguli şi recomandări de comunicare în scris pe e-mail şi pe Internet

Scrieţi corect în limba română!
Cred că prima noastră îndatorire de studenţi (şi profesori) în România este să cunoaştem limba naţională. Să ştim scrie corect româneşte. Să facem eforturi să scriem corect româneşte. Nu accept faptul că pe Internet sau pe e-mail să se facă rabat de la regulile de scriere. Mă bucur când găsesc câte un server care acceptă diacriticele româneşti şi promovez folosirea lui.

Semne de punctuaţie
Semnele de punctuaţie de sine stătătoare (punctul, virgula, două puncte, punctul şi virgula, semnul exclamării, semnul întrebării şi punctele de suspensie) stau lipite de cuvântul anterior şi separate cu un spaţiu de cuvântul următor. Semnele de punctuaţie care se folosesc în perechi (ghilimelele şi parantezele) stau lipite de cuvintele pe care le includ şi separate cu un spaţiu de cuvintele din exterior:

Majuscule
Titlurile de articole şi de secţiuni se scriu numai cu iniţiala primului cuvânt majusculă. În rest, cu excepţia numelor proprii, cuvintele vor începe cu minusculă. Nu se vor folosi majusculele pentru a scoate în evidenţă un cuvânt sau un fragment. Pentru acest scop se scrie cu caractere cursive.

Paragrafe
Stilul de paragrafe recomandat este
  • fără alineat
  • cu un spaţiu alb (de exemplu un rând gol) între paragrafe.
  • cu paragrafe scurte

Ideal e ca un paragraf să conţină maxim 4 fraze, respectiv să aibă 2 - 3 randuri. Păstrând această dimensiune, îl ajuţi pe utilizator să parcurgă mai uşor textul şi îi oferi "spaţii albe" unde îşi poate odihni ochii.Un paragraf trebuie să transmită un mesaj coerent şi dacă e scos din context. Asta pentru că:

  • utilizatorii pot citi fără să ţină cont de ordinea paragrafelor;
  • utilizatorii pot ajunge la un paragraf după o căutare prin motoare de căutare.

Diacriticele

  • (caracterele româneşti: ă, â, î, ş, ţ, sau cele din alte limbi: ß,ä, å, è, é, ê, ë, í, ì, ñ, ò, ó, ô, õ, ö, ø, ù, ú, û, ü etc.)
    Folosirea diacriticelor uşurează foarte mult citirea textului.
  • Solicit expres folosirea diacriticelor în documentele ataşate
  • În textele mailurilor, folosirea diacriticelor nu se recomandă, deşi unele programe de email free (de exemplu, Gmail) sau unele programe client de email (de exemplu, Mozilla) acceptă diacriticele. Yahoo nu acceptă diacritice!
  • Textele luate prin „copy şi paste” de pe Internet în general nu au diacritice. Recomandăm inserarea lor în text cu precizarea sursei (întregul URL de unde a fost citat textul precum şi data citării) şi cu corecţiile necesare.

Reguli şi recomandări referitoare la exprimare şi conţinut

Foloseşte fraze scurte şi simple. Textul electronic este citit cu 25% mai încet decât textul tipărit. În aceste condiţii e nevoie să formulezi propoziţii scurte. Maxim 15 – 25 de cuvinte. Cu cât mai puţine, cu atât mai bine.

Formulează doar propoziţii care conţin o singură idee. Utilizatorii vor parcurge mai uşor textul. În plus vor înţelege mai bine ce vrei să le transmiţi.

O altă regulă care va uşura citirea textelor este să formulezi propoziţii care respectă sintaxa de bază: Subiect + Predicat + Complement Direct + Complement Indirect. Utilizatorii de internet nu percep înşiruirile de propoziţii simple ca fiind mecanice. Dimpotrivă, le pot urmări mai uşor.

Elimină orice se poate elimina (fără a pierde sensul frazelor)
Toţi suntem tentaţi să folosim cuvinte de legătură, sau exprimări care să ne „rotunjească” textele. Pe internet, acestea se pot însă elimina fără a pierde nimic din calitate. Singurul efect va fi un text mai uşor de parcurs.

Foloseşte diateza activă.
Propoziţiile care folosesc diateza activă sunt mai clare şi au mai puţine cuvinte. Atrag şi menţin mai uşor atenţia utilizatorului.

Exemplu: În loc de: "S-a raportat de către preşedinte [..]" scrie: "Preşedintele a raportat [..]"
În loc de: "Vânzarea fabricii fusese plănuită de Guvern [...]" scrie "Guvernul plănuise vânzarea fabricii [...]"

Transformă enumerările în liste de bullet-uri.
Bullet-urile sunt un ajutor important la citirea rapidă a unei pagini.
În loc de înşiruirea: "Bucureşti, Craiova, Constanţa, Cluj Napoca, Timişoara, Oradea, Deva, "
foloseşte o listă de bullet-uri:

  • Bucureşti;
  • Craiova;
  • Constanţa;
  • Cluj Napoca;
  • Timişoara;
  • Oradea;
  • Deva.

Câteodată ordinea elementelor din listă e importantă. Spre exemplu, când descrii paşii pentru înscrierea la un eveniment. În acest caz foloseşte liste numerotate:

" 1. Descarcă formularul de înscriere, 2. Completează-l şi trimite-l pe adresa [..] 3. Plăteşte factura pe care ţi-o vom trimite, prin ordin de plată, în contul [..]"

Foloseşte elemente vizuale (care ajută la navigare).

a) Fotografii şi grafice. "O imagine face cât o mie de cuvinte". Spre exemplu, printr-o imagine îl faci pe utilizator să înţeleagă mai uşor ce s-a întâmplat la un eveniment pe care l-ai organizat.

b) Hyperlink-uri. Încearcă să le foloseşti în următoarele moduri:
· La finalul unei fraze, acolo unde ne aşteptăm să găsim concluziile:
"Pentru a afla ce scrie presa despre evenimentul X, vizitează site-ul Nume ziar/ Titlu articol";
· La începutul unui paragraf. În acest caz, textul care urmează după link trebuie să fie o explicaţie:
" Nume ziar/ Titlu articol – ce scrie ziarul ... despre evenimentul X".

c) Texte "bold". Atrage-i atenţia utilizatorului asupra conţinutului important, prin "îngroşarea" cuvintelor. Nu exagera totuşi cu folosirea opţiunii "bold". În loc să uşurezi citirea rapidă , vei face conţinutul imposibil de urmărit.

Foloseşte titluri şi sub-titluri relevante.
Fă titluri şi sub-titluri specifice care să-i ajute pe cititori să înţeleagă uşor despre ce vor citi în continuare. Cititorii tind să selecteze acele titluri şi sub-titluri care promit să le răspundă la întrebări.

Bibliografie:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Reguli_de_punctuaţie, citat la 28 martie 2007

http://www.selenis.ro/articole/10-reguli-de-web-writing.html citat la 28 martie 2007

Reguli şi recomandări de comunicare în scris pe e-mail şi pe Internet

Scrieţi corect în limba română!
Cred că prima noastră îndatorire de studenţi (şi profesori) în România este să cunoaştem limba naţională. Să ştim scrie corect româneşte. Să facem eforturi să scriem corect româneşte. Nu accept faptul că pe Internet sau pe e-mail să se facă rabat de la regulile de scriere. Mă bucur când găsesc câte un server care acceptă diacriticele româneşti şi promovez folosirea lui.

Semne de punctuaţie
Semnele de punctuaţie de sine stătătoare (punctul, virgula, două puncte, punctul şi virgula, semnul exclamării, semnul întrebării şi punctele de suspensie) stau lipite de cuvântul anterior şi separate cu un spaţiu de cuvântul următor. Semnele de punctuaţie care se folosesc în perechi (ghilimelele şi parantezele) stau lipite de cuvintele pe care le includ şi separate cu un spaţiu de cuvintele din exterior:

Majuscule
Titlurile de articole şi de secţiuni se scriu numai cu iniţiala primului cuvânt majusculă. În rest, cu excepţia numelor proprii, cuvintele vor începe cu minusculă. Nu se vor folosi majusculele pentru a scoate în evidenţă un cuvânt sau un fragment. Pentru acest scop se scrie cu caractere cursive.

Paragrafe
Stilul de paragrafe recomandat este
  • fără alineat
  • cu un spaţiu alb (de exemplu un rând gol) între paragrafe.
  • cu paragrafe scurte

Ideal e ca un paragraf să conţină maxim 4 fraze, respectiv să aibă 2 - 3 randuri. Păstrând această dimensiune, îl ajuţi pe utilizator să parcurgă mai uşor textul şi îi oferi "spaţii albe" unde îşi poate odihni ochii.Un paragraf trebuie să transmită un mesaj coerent şi dacă e scos din context. Asta pentru că:

  • utilizatorii pot citi fără să ţină cont de ordinea paragrafelor;
  • utilizatorii pot ajunge la un paragraf după o căutare prin motoare de căutare.

Diacriticele

  • (caracterele româneşti: ă, â, î, ş, ţ, sau cele din alte limbi: ß,ä, å, è, é, ê, ë, í, ì, ñ, ò, ó, ô, õ, ö, ø, ù, ú, û, ü etc.)
    Folosirea diacriticelor uşurează foarte mult citirea textului.
  • Solicit expres folosirea diacriticelor în documentele ataşate
  • În textele mailurilor, folosirea diacriticelor nu se recomandă, deşi unele programe de email free (de exemplu, Gmail) sau unele programe client de email (de exemplu, Mozilla) acceptă diacriticele. Yahoo nu acceptă diacritice!
  • Textele luate prin „copy şi paste” de pe Internet în general nu au diacritice. Recomandăm inserarea lor în text cu precizarea sursei (întregul URL de unde a fost citat textul precum şi data citării) şi cu corecţiile necesare.

Reguli şi recomandări referitoare la exprimare şi conţinut

Foloseşte fraze scurte şi simple. Textul electronic este citit cu 25% mai încet decât textul tipărit. În aceste condiţii e nevoie să formulezi propoziţii scurte. Maxim 15 – 25 de cuvinte. Cu cât mai puţine, cu atât mai bine.

Formulează doar propoziţii care conţin o singură idee. Utilizatorii vor parcurge mai uşor textul. În plus vor înţelege mai bine ce vrei să le transmiţi.

O altă regulă care va uşura citirea textelor este să formulezi propoziţii care respectă sintaxa de bază: Subiect + Predicat + Complement Direct + Complement Indirect. Utilizatorii de internet nu percep înşiruirile de propoziţii simple ca fiind mecanice. Dimpotrivă, le pot urmări mai uşor.

Elimină orice se poate elimina (fără a pierde sensul frazelor)
Toţi suntem tentaţi să folosim cuvinte de legătură, sau exprimări care să ne „rotunjească” textele. Pe internet, acestea se pot însă elimina fără a pierde nimic din calitate. Singurul efect va fi un text mai uşor de parcurs.

Foloseşte diateza activă.
Propoziţiile care folosesc diateza activă sunt mai clare şi au mai puţine cuvinte. Atrag şi menţin mai uşor atenţia utilizatorului.

Exemplu: În loc de: "S-a raportat de către preşedinte [..]" scrie: "Preşedintele a raportat [..]"
În loc de: "Vânzarea fabricii fusese plănuită de Guvern [...]" scrie "Guvernul plănuise vânzarea fabricii [...]"

Transformă enumerările în liste de bullet-uri.
Bullet-urile sunt un ajutor important la citirea rapidă a unei pagini.
În loc de înşiruirea: "Bucureşti, Craiova, Constanţa, Cluj Napoca, Timişoara, Oradea, Deva, "
foloseşte o listă de bullet-uri:

  • Bucureşti;
  • Craiova;
  • Constanţa;
  • Cluj Napoca;
  • Timişoara;
  • Oradea;
  • Deva.

Câteodată ordinea elementelor din listă e importantă. Spre exemplu, când descrii paşii pentru înscrierea la un eveniment. În acest caz foloseşte liste numerotate:

" 1. Descarcă formularul de înscriere, 2. Completează-l şi trimite-l pe adresa [..] 3. Plăteşte factura pe care ţi-o vom trimite, prin ordin de plată, în contul [..]"

Foloseşte elemente vizuale (care ajută la navigare).

a) Fotografii şi grafice. "O imagine face cât o mie de cuvinte". Spre exemplu, printr-o imagine îl faci pe utilizator să înţeleagă mai uşor ce s-a întâmplat la un eveniment pe care l-ai organizat.

b) Hyperlink-uri. Încearcă să le foloseşti în următoarele moduri:
· La finalul unei fraze, acolo unde ne aşteptăm să găsim concluziile:
"Pentru a afla ce scrie presa despre evenimentul X, vizitează site-ul Nume ziar/ Titlu articol";
· La începutul unui paragraf. În acest caz, textul care urmează după link trebuie să fie o explicaţie:
" Nume ziar/ Titlu articol – ce scrie ziarul ... despre evenimentul X".

c) Texte "bold". Atrage-i atenţia utilizatorului asupra conţinutului important, prin "îngroşarea" cuvintelor. Nu exagera totuşi cu folosirea opţiunii "bold". În loc să uşurezi citirea rapidă , vei face conţinutul imposibil de urmărit.

Foloseşte titluri şi sub-titluri relevante.
Fă titluri şi sub-titluri specifice care să-i ajute pe cititori să înţeleagă uşor despre ce vor citi în continuare. Cititorii tind să selecteze acele titluri şi sub-titluri care promit să le răspundă la întrebări.

Bibliografie:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Reguli_de_punctuaţie, citat la 28 martie 2007

http://www.selenis.ro/articole/10-reguli-de-web-writing.html citat la 28 martie 2007