miercuri, 3 octombrie 2007

Reguli şi recomandări pentru susţinerea lucrării de diplomă

Următoarele afirmaţii constituie reguli şi recomandări pentru a susţine lucrările de diplomă. Am accentuat cu bold acele cuvinte cheie care trebuie ţinute minte.

Reguli şi recomandări referitoare la prezenţa, apariţia şi comportamentul studentului în faţa comisiei

Studentul se prezintă. (Ma numesc...)

Studentul spune titlul lucrării sale de diplomă (iar lucrarea mea are ca temă...)

Studentul spune de ce a ales aceasta temă (motivaţia alegerii temei).

Studentul are materiale scrise, prezentare pe folie sau în PowerPoint pe care le prezintă auditoriului

Studentul are o ţinută corespunzatoare. Aceasta include pentru bărbaţi obligatoriu cămaşa, eventual cravata şi sacou. Dacă este cald se accepta camaşa cu mânecă scurtă. La femei se recomandă bluze şi se contrarecomandă maiouri şi tricouri, bluze transparente, fuste scurte etc. Se recomandă, de asemenea, evitarea brăţărilor, ghiulurilor, cerceilor prea lungi şi atârnători sau oricărui obiect de podoabă care ar putea abate atenţia comisiei.

Studentul nu mestecă gumă de mestecat.

Studentul îşi inchide telefonul mobil la intarea în sala de susţinere.

Studentul menţine contactul vizual cu membrii comisiei pe toată perioada susţinerii.

Studentul răspunde la întrebările care i se pun.

Studentul zâmbeşte sau menţine o apariţie pozitivă, deschisă. Se vor evita posturile încruntate, stresate, timorate, priviri ucigătoare sau priviri în pământ sau pe geam întrucăt îi pune în dificultate pe profesorii din comisie.

Studentul mulţumeşte comisiei înainte de a pleca.

Reguli şi recomandări referitoare la prezentarea conţinutului lucrării

Studentul încadrează tema teoretică în cadrul teoriei de management şi/ sau de marketing (de exemplu, genul proxim şi diferenta specifică: ce este, ce nu este)

Studentul prezintă conţinutul lucrării sale, pentru fiecare capitol

Studentul prezintă conceptele teoretice care stau la baza părţii întâi (teoretice) a lucrarii

Studentul prezintă situaţia prezentă a pieţei româneşti sau a organizaţiei în legătură cu care şi-a făcut studiul de caz.

Studentul prezintă aspecte cantitative (cifre, indicatori, semnificaţii ale cifrelor) şi nu se limitează doar la atribute (reţea mare de distribuţie, promovare excelentă, imagine pozitivă etc.)

Studentul identifică probleme şi prezinta soluţii la aceste probleme referitoare la studiul de caz sau la piaţa prezentată.

Studentul identifică şi prezintă punctele tari şi punctele slabe ale situaţiei prezentate în studiul de caz.

Studentul pune problemele pe care le prezintă într-un mod inedit de abordare. Se pot folosi abordări cantitative- calitative, trecut- prezent- viitor, analitic- sintetic, perspective diferite etc.

Studentul va argumenta ideile pe care le enunţă. Se pot folosi următoarele modalităţi de argumentare: cauză - efect, general – particular, eşalonarea în timp, comparaţii cu alte fenomene şi procese similare, cu alte organizaţii, cu alte contexte.

Studentul prezintă pe scurt organizaţia la care şi-a facut studiul de caz (denumire, adresă, obiect de activitate, produse, performanţe, elemente de caracterizare).

Studentul prezintă concluziile la studiul de caz şi eventuale semnificaţii şi importanţe ale teoriei.

Studentul prezintă contribuţia personală la realizarea lucrării şi valoarea adaugată la tratarea temei.

Studentul prezinta bibliografia folosită la realizarea lucrării şi evidenţiaza bibliografia inedită, nouă, nemaifolosită, nemaiîntalnită, nemaitradusă etc. De asemenea, studentul va evidenţia bibliografia din domeniile noneconomice care interferează cu tema economică şi managerială (de exemplu, sociologie, statistică, politologie, domenii tehnice).

Reguli şi recomandări referitoare la limbaj şi mod de exprimare

Studentul va evita folosirea generalizărilor sau exprimări general valabile sau platitudinilor (românii sunt creativi, managerii sunt nepricepuţi, oamenii sunt demotivaţi, e greu să lucrezi cu oamenii, clientul nostru stăpânul nostru etc.). De cele mai multe ori o afirmaţie trebuie argumentată şi precizată sursa (de exemplu, conform unui sondaj IMAS, desfasurat in perioada iunie- septembrie 2006, publicat in presa si in site-ul companiei, www.imas.ro, românii sunt mai creativi decât longobarzii, tirolezii, mongolii şi somalezii etc.)

Se vor evita exprimările la persoana a treia, impersonale (de exemplu, se doreşte, se ia decizia) şi se vor folosi forme personale (ca de exemplu: managerul doreşte, clienţii pretind, consiliul de adminstraţie ia decizia etc.)

Este de dorit să se identifice şi să se exprime corect şi explicit subiectul şi obiectul din propoziţii. Astfel, se va evita folosirea ca subiect a cuvântului firma (întreprinderea, compania, organizaţia etc). Am auzit exprimări de genul: “contactarea telefonică a firmei”. Este incorect. Nu cu firma vorbeşti la telefon ci cu reprezentantul firmei!

Studentul foloseşte un ton variabil, evitând să vorbească monoton şi să determine plictiseala şi somnul auditoriului. Studentul accentuează problemele importante ale prezentării sale prin variaţia si modularea tonului.

Studentul foloseşte comunicarea nonverbală, mâinile, braţele, gestica, expresia feţei etc.

Studentul are un vocabular bogat, folosind multe cuvinte de specialitate în mod corect şi unitar.

Atunci când se folosesc termeni de marketing specifici, folosiţi în interiorul unei firme, care nu sunt uşor de înţeles pentru cei din exterior sau care au alte forme în limbajul de specialitate (ca de exemplu, ASM- Area Sales Manager, DCM- Direct Channel Manager, PT- Part Timer, mercantizare- merchandising etc), sensul acestora va fi desluşit prin aceea că de fiecare dată se va oferi şi “traducerea în limba română” sau în limbajul de marketing conscrat şi folosit de noi în cadrul cursurilor. Ei trebuie definiţi în context şi pe înţelesul comisiei.

Studentul nu foloseşte cuvinte din vocabularul cotidian argotic, expresii colocviale, formule familiare sau referiri la persoane cu prenumele sau cu poreclele (de exemplu: mişto, şpagă, băieţii, Mitică etc.)

Studentul foloseşte fraze şi propozitii scurte şi uşor de urmărit.

Studentul argumentează ideile pe care le comunică.

Reguli şi recomandări referitoare la prezentarea lucrărilor în Power Point

Fişierele de prezentare în Power Point sunt o modalitate convenabilă de prezentare a conţinutului lucrării de diplomă. Cu toate acestea au câteva dezavantaje care pot face ca o prezentare în Power Point să încurce, mai degrabă decât să ajute. În urma asistării la câtea prezentări în Power Point am făcut următoarele observaţii:

Durata prezentării: Prezentarea nu trebuie să depăşească 7- 8 minute. Se presupune că după prezentare se mai pun întrebări şi se mai folosesc astfel încă 5-7 minute. Per ansamblu, o prezentare a lucrării mai mult de 10-15 minute este prea lungă.

Lungimea paragrafelor: Sudentul nu va umple slide-ul cu paragrafe mai lungi de două rânduri. Pot spune din experienţă că nimeni nu citeşte paragrafe întregi pe un slide de prezentare.

Conţinutul slide-urilor: Într-un fişier Power Point sunt preferat idei scurte, enunţuri fără predicat, cuvinte cheie, figuri, grafice, tabele.

Lizibilitate: Pentru a fi lizibil ce scrie pe slide-uri şi a putea fi proiectate în sala care nu are draperii sau jaluzele, este recomandat să se folosească fond deschis la culoare şi fonturi de culoare închisă. Nu este recomandat să se folosească imagini şi desene pe fundal- ele nu se văd.

Mod de prezentare: Studentul nu trebuie să citească ce scrie pe slide. Mai mult, nici nu ar trebui să se uite pe slide. Privirea sa trebuie să fie la comisie. Aceasta înseamnă că va cunoaşte foarte bine conţinutul prezentării. Studentul va oferi alte informaţii decât cele care sunt înscrise pe slide, menite să completeze ceea ce scrie pe slide, să lămurească, să detalieze.

Reguli şi recomandări pentru susţinerea lucrării de diplomă

Următoarele afirmaţii constituie reguli şi recomandări pentru a susţine lucrările de diplomă. Am accentuat cu bold acele cuvinte cheie care trebuie ţinute minte.

Reguli şi recomandări referitoare la prezenţa, apariţia şi comportamentul studentului în faţa comisiei

Studentul se prezintă. (Ma numesc...)

Studentul spune titlul lucrării sale de diplomă (iar lucrarea mea are ca temă...)

Studentul spune de ce a ales aceasta temă (motivaţia alegerii temei).

Studentul are materiale scrise, prezentare pe folie sau în PowerPoint pe care le prezintă auditoriului

Studentul are o ţinută corespunzatoare. Aceasta include pentru bărbaţi obligatoriu cămaşa, eventual cravata şi sacou. Dacă este cald se accepta camaşa cu mânecă scurtă. La femei se recomandă bluze şi se contrarecomandă maiouri şi tricouri, bluze transparente, fuste scurte etc. Se recomandă, de asemenea, evitarea brăţărilor, ghiulurilor, cerceilor prea lungi şi atârnători sau oricărui obiect de podoabă care ar putea abate atenţia comisiei.

Studentul nu mestecă gumă de mestecat.

Studentul îşi inchide telefonul mobil la intarea în sala de susţinere.

Studentul menţine contactul vizual cu membrii comisiei pe toată perioada susţinerii.

Studentul răspunde la întrebările care i se pun.

Studentul zâmbeşte sau menţine o apariţie pozitivă, deschisă. Se vor evita posturile încruntate, stresate, timorate, priviri ucigătoare sau priviri în pământ sau pe geam întrucăt îi pune în dificultate pe profesorii din comisie.

Studentul mulţumeşte comisiei înainte de a pleca.

Reguli şi recomandări referitoare la prezentarea conţinutului lucrării

Studentul încadrează tema teoretică în cadrul teoriei de management şi/ sau de marketing (de exemplu, genul proxim şi diferenta specifică: ce este, ce nu este)

Studentul prezintă conţinutul lucrării sale, pentru fiecare capitol

Studentul prezintă conceptele teoretice care stau la baza părţii întâi (teoretice) a lucrarii

Studentul prezintă situaţia prezentă a pieţei româneşti sau a organizaţiei în legătură cu care şi-a făcut studiul de caz.

Studentul prezintă aspecte cantitative (cifre, indicatori, semnificaţii ale cifrelor) şi nu se limitează doar la atribute (reţea mare de distribuţie, promovare excelentă, imagine pozitivă etc.)

Studentul identifică probleme şi prezinta soluţii la aceste probleme referitoare la studiul de caz sau la piaţa prezentată.

Studentul identifică şi prezintă punctele tari şi punctele slabe ale situaţiei prezentate în studiul de caz.

Studentul pune problemele pe care le prezintă într-un mod inedit de abordare. Se pot folosi abordări cantitative- calitative, trecut- prezent- viitor, analitic- sintetic, perspective diferite etc.

Studentul va argumenta ideile pe care le enunţă. Se pot folosi următoarele modalităţi de argumentare: cauză - efect, general – particular, eşalonarea în timp, comparaţii cu alte fenomene şi procese similare, cu alte organizaţii, cu alte contexte.

Studentul prezintă pe scurt organizaţia la care şi-a facut studiul de caz (denumire, adresă, obiect de activitate, produse, performanţe, elemente de caracterizare).

Studentul prezintă concluziile la studiul de caz şi eventuale semnificaţii şi importanţe ale teoriei.

Studentul prezintă contribuţia personală la realizarea lucrării şi valoarea adaugată la tratarea temei.

Studentul prezinta bibliografia folosită la realizarea lucrării şi evidenţiaza bibliografia inedită, nouă, nemaifolosită, nemaiîntalnită, nemaitradusă etc. De asemenea, studentul va evidenţia bibliografia din domeniile noneconomice care interferează cu tema economică şi managerială (de exemplu, sociologie, statistică, politologie, domenii tehnice).

Reguli şi recomandări referitoare la limbaj şi mod de exprimare

Studentul va evita folosirea generalizărilor sau exprimări general valabile sau platitudinilor (românii sunt creativi, managerii sunt nepricepuţi, oamenii sunt demotivaţi, e greu să lucrezi cu oamenii, clientul nostru stăpânul nostru etc.). De cele mai multe ori o afirmaţie trebuie argumentată şi precizată sursa (de exemplu, conform unui sondaj IMAS, desfasurat in perioada iunie- septembrie 2006, publicat in presa si in site-ul companiei, www.imas.ro, românii sunt mai creativi decât longobarzii, tirolezii, mongolii şi somalezii etc.)

Se vor evita exprimările la persoana a treia, impersonale (de exemplu, se doreşte, se ia decizia) şi se vor folosi forme personale (ca de exemplu: managerul doreşte, clienţii pretind, consiliul de adminstraţie ia decizia etc.)

Este de dorit să se identifice şi să se exprime corect şi explicit subiectul şi obiectul din propoziţii. Astfel, se va evita folosirea ca subiect a cuvântului firma (întreprinderea, compania, organizaţia etc). Am auzit exprimări de genul: “contactarea telefonică a firmei”. Este incorect. Nu cu firma vorbeşti la telefon ci cu reprezentantul firmei!

Studentul foloseşte un ton variabil, evitând să vorbească monoton şi să determine plictiseala şi somnul auditoriului. Studentul accentuează problemele importante ale prezentării sale prin variaţia si modularea tonului.

Studentul foloseşte comunicarea nonverbală, mâinile, braţele, gestica, expresia feţei etc.

Studentul are un vocabular bogat, folosind multe cuvinte de specialitate în mod corect şi unitar.

Atunci când se folosesc termeni de marketing specifici, folosiţi în interiorul unei firme, care nu sunt uşor de înţeles pentru cei din exterior sau care au alte forme în limbajul de specialitate (ca de exemplu, ASM- Area Sales Manager, DCM- Direct Channel Manager, PT- Part Timer, mercantizare- merchandising etc), sensul acestora va fi desluşit prin aceea că de fiecare dată se va oferi şi “traducerea în limba română” sau în limbajul de marketing conscrat şi folosit de noi în cadrul cursurilor. Ei trebuie definiţi în context şi pe înţelesul comisiei.

Studentul nu foloseşte cuvinte din vocabularul cotidian argotic, expresii colocviale, formule familiare sau referiri la persoane cu prenumele sau cu poreclele (de exemplu: mişto, şpagă, băieţii, Mitică etc.)

Studentul foloseşte fraze şi propozitii scurte şi uşor de urmărit.

Studentul argumentează ideile pe care le comunică.

Reguli şi recomandări referitoare la prezentarea lucrărilor în Power Point

Fişierele de prezentare în Power Point sunt o modalitate convenabilă de prezentare a conţinutului lucrării de diplomă. Cu toate acestea au câteva dezavantaje care pot face ca o prezentare în Power Point să încurce, mai degrabă decât să ajute. În urma asistării la câtea prezentări în Power Point am făcut următoarele observaţii:

Durata prezentării: Prezentarea nu trebuie să depăşească 7- 8 minute. Se presupune că după prezentare se mai pun întrebări şi se mai folosesc astfel încă 5-7 minute. Per ansamblu, o prezentare a lucrării mai mult de 10-15 minute este prea lungă.

Lungimea paragrafelor: Sudentul nu va umple slide-ul cu paragrafe mai lungi de două rânduri. Pot spune din experienţă că nimeni nu citeşte paragrafe întregi pe un slide de prezentare.

Conţinutul slide-urilor: Într-un fişier Power Point sunt preferat idei scurte, enunţuri fără predicat, cuvinte cheie, figuri, grafice, tabele.

Lizibilitate: Pentru a fi lizibil ce scrie pe slide-uri şi a putea fi proiectate în sala care nu are draperii sau jaluzele, este recomandat să se folosească fond deschis la culoare şi fonturi de culoare închisă. Nu este recomandat să se folosească imagini şi desene pe fundal- ele nu se văd.

Mod de prezentare: Studentul nu trebuie să citească ce scrie pe slide. Mai mult, nici nu ar trebui să se uite pe slide. Privirea sa trebuie să fie la comisie. Aceasta înseamnă că va cunoaşte foarte bine conţinutul prezentării. Studentul va oferi alte informaţii decât cele care sunt înscrise pe slide, menite să completeze ceea ce scrie pe slide, să lămurească, să detalieze.

Zece lucruri pe care le apreciez eu la un student bun

Disciplina

Disciplina de a îndeplini cerinţele didactice. Disciplina de a respecta reguli, inclusiv regulile de a lua notiţe, de a realiza conspecte şi referate. Disciplina de a munci şi de a se supune rigorilor. Disciplina de a veni la ore, de a merge la bibliotecă, de a se informa şi forma. Disciplina presupune eficientă iar căutarea permanentă a eficienţei înseamnă inclusiv a pune întotdeauna sub semnul întrebării dacă este bine ceea ce face şi dacă nu se poate face mai bine, mai eficient...

Atitudinea

Atitudinea pozitivă, deschisă, scormonitoare, căutătoare de noi soluţii, contexte, situaţii, experienţe. Un aspect important al atitudinii este abordarea non-critică ci mai degrabă explicativă, orientată spre soluţii. Apreciez de asemenea atitudinea de cooperare şi dialog. Mediul educaţional în care ne aflăm presupune disponibilitatea tuturor participanţilor de a dialoga. Atitudinea tuturor participanţilor la procesul educaţional trebuie sa aibă la baza valori ca respectul, integritatea, munca in comun, adevărul, dreptatea.

Vocabularul

Folosirea unui vocabular de specialitate este primul indiciu că studentul a pătruns materia. Cuvintele de specialitate să fie folosite în contextul lor. În plus, ca şi condiţie sine-qua-non, este necesar ca studentul să aibă un vocabular bogat al limbii române şi să se exprime coerent şi logic.

Gramatica

Observ din ce în ce mai des faptul că studenţii fac grave greşeli de gramatică. Este vorba de greşeli din acelea pentru care în liceu ar fi fost discutate în faţa clasei iar inculpatul ar fi fost lăsat corigent. Liniuţa pusă greşit în cuvinte, mai mulţi sau mai puţini „i” la sfârşitul cuvintelor. Lipsa greşelilor este un lucru bun în timp repetarea greşelilor e fatală.

Rigoarea în exprimare

Mă refer mai ales la exprimarea scrisă. Tehnologia modernă ne-a pus în faţa situaţiei de a ne exprima în scris din ce în ce mai mult. Îmi plac mesajele scrise care presupun din partea adresantului respectarea regulilor de scriere. Numele persoanelor sau substantivele proprii să fie scrise cu prima literă majusculă, propoziţiile sa se termine cu punct, enumerările să înceapă ori toate cu literă mare, ori toate cu literă mică şi să se termine toate la fel, paragrafele să fie evidenţiate distinct prin rânduri libere între ele. Propoziţiile să fie scurte şi să aibă predicat J, însă mai important decât orice este să aibă înţeles.

Limbi străine, în special limba engleză

Fiecare limbă străină cunoscută deschide încă o fereastră către o altă lume.

În mod special, limba engleză este o condiţie obligatorie pentru a avea acces la multe din realităţile noastre: calculator şi programele de calculator, Internet, bibliografie de marketing, ştiri din presa străină etc.

Bibliografia

Bibliografia unei discipline se compune din

    1. Bibliografia pe care o sugerează profesorul la curs sau la seminar. Aceasta conţine titlurile cărţilor, revistelor şi articolelor din care profesorul s-a inspirat atunci când a realizat cursul. În plus, mai există bibliografie pentru disciplină pe care o sugerează Internetul, atunci când studentul caută folosind motoare de căutare şi cuvinte cheie (de exemplu Bibliography of Marketing of Services)
    2. Bibliografie folosită la disciplinele înrudite...
    3. Bibliografie non-economică, despre obiectul care face atenţia economiştilor.

Ideile

Studentul să cunoască ideile aferente temelor, să le fi citit, sintetizat, comentat, analizat. Aceasta nu înseamnă ca studentul să se oprească la ideile din curs. Este important, până la urmă ca studentul să aibă idei proprii despre problema sau subiectul în discuţie. Idei proprii nu cresc într-un deşert conceptual. Este important ca studentul să fi inventariat cât mai multe idei ale cât mai multor autori în domeniu.

Creativitatea

Capacitatea de a interpreta realitatea într-un mod propriu, creativ şi inedit. Creativitatea presupune găsirea de soluţii noi la probleme vechi, o altă interpretare dată unei idei, o altă perspectivă de abordare a unui context. Capacitatea de a fi creativ este, până la urmă un rezultat al acumulărilor anterioare şi nu se dezvoltă pe un deşert mintal…

Aderenţa la grup

Educaţia pe care noi o facem presupune activitatea studenţilor în cadrul grupului. În şcoală, toţi elevii şi toţi studenţii trebuie să dobândească abilităţi şi capacităţi de integrare în grupuri. Grupul educaţional format din colegii din cadrul unei specializări sau a unei grupe este foarte important pentru succesul procesului de învăţământ. Eu ca profesor mă adresez atât studenţilor, în mod individual dar şi grupului. În cadrul grupului studenţii pot şi trebuie să interacţioneze între ei pentru a duce mai departe, a explica sau a comenta mesajele pe care profesorii le transmit. În cadrul grupului se pot distribui resurse educaţionale. Studenţii trebuie să se accepte unii pe alţii şi să FACĂ EFORTURI să se integreze în grupul colegilor, să participe la activităţi şi să comunice în cadrul grupului. Toţi studenţii sunt conştienţi că frumuseţea perioadei de studenţie depinde foarte mult de activităţile realizate în comun cu colegii. Deci grupul trebuie să existe, să aibă o viaţă a lui proprie, distinctă de activităţile educaţionale de la facultate şi să fie compus din cât mai mulţi studenţi. Eu apreciez la un student faptul că s-a integrat în grupul colegilor lui.

Zece lucruri pe care le apreciez eu la un student bun

Disciplina

Disciplina de a îndeplini cerinţele didactice. Disciplina de a respecta reguli, inclusiv regulile de a lua notiţe, de a realiza conspecte şi referate. Disciplina de a munci şi de a se supune rigorilor. Disciplina de a veni la ore, de a merge la bibliotecă, de a se informa şi forma. Disciplina presupune eficientă iar căutarea permanentă a eficienţei înseamnă inclusiv a pune întotdeauna sub semnul întrebării dacă este bine ceea ce face şi dacă nu se poate face mai bine, mai eficient...

Atitudinea

Atitudinea pozitivă, deschisă, scormonitoare, căutătoare de noi soluţii, contexte, situaţii, experienţe. Un aspect important al atitudinii este abordarea non-critică ci mai degrabă explicativă, orientată spre soluţii. Apreciez de asemenea atitudinea de cooperare şi dialog. Mediul educaţional în care ne aflăm presupune disponibilitatea tuturor participanţilor de a dialoga. Atitudinea tuturor participanţilor la procesul educaţional trebuie sa aibă la baza valori ca respectul, integritatea, munca in comun, adevărul, dreptatea.

Vocabularul

Folosirea unui vocabular de specialitate este primul indiciu că studentul a pătruns materia. Cuvintele de specialitate să fie folosite în contextul lor. În plus, ca şi condiţie sine-qua-non, este necesar ca studentul să aibă un vocabular bogat al limbii române şi să se exprime coerent şi logic.

Gramatica

Observ din ce în ce mai des faptul că studenţii fac grave greşeli de gramatică. Este vorba de greşeli din acelea pentru care în liceu ar fi fost discutate în faţa clasei iar inculpatul ar fi fost lăsat corigent. Liniuţa pusă greşit în cuvinte, mai mulţi sau mai puţini „i” la sfârşitul cuvintelor. Lipsa greşelilor este un lucru bun în timp repetarea greşelilor e fatală.

Rigoarea în exprimare

Mă refer mai ales la exprimarea scrisă. Tehnologia modernă ne-a pus în faţa situaţiei de a ne exprima în scris din ce în ce mai mult. Îmi plac mesajele scrise care presupun din partea adresantului respectarea regulilor de scriere. Numele persoanelor sau substantivele proprii să fie scrise cu prima literă majusculă, propoziţiile sa se termine cu punct, enumerările să înceapă ori toate cu literă mare, ori toate cu literă mică şi să se termine toate la fel, paragrafele să fie evidenţiate distinct prin rânduri libere între ele. Propoziţiile să fie scurte şi să aibă predicat J, însă mai important decât orice este să aibă înţeles.

Limbi străine, în special limba engleză

Fiecare limbă străină cunoscută deschide încă o fereastră către o altă lume.

În mod special, limba engleză este o condiţie obligatorie pentru a avea acces la multe din realităţile noastre: calculator şi programele de calculator, Internet, bibliografie de marketing, ştiri din presa străină etc.

Bibliografia

Bibliografia unei discipline se compune din

    1. Bibliografia pe care o sugerează profesorul la curs sau la seminar. Aceasta conţine titlurile cărţilor, revistelor şi articolelor din care profesorul s-a inspirat atunci când a realizat cursul. În plus, mai există bibliografie pentru disciplină pe care o sugerează Internetul, atunci când studentul caută folosind motoare de căutare şi cuvinte cheie (de exemplu Bibliography of Marketing of Services)
    2. Bibliografie folosită la disciplinele înrudite...
    3. Bibliografie non-economică, despre obiectul care face atenţia economiştilor.

Ideile

Studentul să cunoască ideile aferente temelor, să le fi citit, sintetizat, comentat, analizat. Aceasta nu înseamnă ca studentul să se oprească la ideile din curs. Este important, până la urmă ca studentul să aibă idei proprii despre problema sau subiectul în discuţie. Idei proprii nu cresc într-un deşert conceptual. Este important ca studentul să fi inventariat cât mai multe idei ale cât mai multor autori în domeniu.

Creativitatea

Capacitatea de a interpreta realitatea într-un mod propriu, creativ şi inedit. Creativitatea presupune găsirea de soluţii noi la probleme vechi, o altă interpretare dată unei idei, o altă perspectivă de abordare a unui context. Capacitatea de a fi creativ este, până la urmă un rezultat al acumulărilor anterioare şi nu se dezvoltă pe un deşert mintal…

Aderenţa la grup

Educaţia pe care noi o facem presupune activitatea studenţilor în cadrul grupului. În şcoală, toţi elevii şi toţi studenţii trebuie să dobândească abilităţi şi capacităţi de integrare în grupuri. Grupul educaţional format din colegii din cadrul unei specializări sau a unei grupe este foarte important pentru succesul procesului de învăţământ. Eu ca profesor mă adresez atât studenţilor, în mod individual dar şi grupului. În cadrul grupului studenţii pot şi trebuie să interacţioneze între ei pentru a duce mai departe, a explica sau a comenta mesajele pe care profesorii le transmit. În cadrul grupului se pot distribui resurse educaţionale. Studenţii trebuie să se accepte unii pe alţii şi să FACĂ EFORTURI să se integreze în grupul colegilor, să participe la activităţi şi să comunice în cadrul grupului. Toţi studenţii sunt conştienţi că frumuseţea perioadei de studenţie depinde foarte mult de activităţile realizate în comun cu colegii. Deci grupul trebuie să existe, să aibă o viaţă a lui proprie, distinctă de activităţile educaţionale de la facultate şi să fie compus din cât mai mulţi studenţi. Eu apreciez la un student faptul că s-a integrat în grupul colegilor lui.

Cele mai des întâlnite şapte înţelegeri greşite ale performanţei de către studenţi

Sintetizez în continuare şapte dintre gândurile care cred eu că bântuie prin minţile studenţilor. Acestor presupuneri ale mele despre presupunerile lor le dau răspunsurile pe puncte.

1. Studentul e deştept şi prinde repede

  • Pe cât de repede învaţă, pe atât de repede uită
  • Învăţarea temeinică presupune timp pentru sedimentarea cunoştinţelor
  • Efortul e mai eficient, mai bine orientat dacă e dozat în timp

2. Cursul profesorului e de ajuns

  • Bibliografia de specialitate a unei discipline cuprinde mai multe cărţi;
  • În plus, fiecare temă din curs este abordată în reviste şi articole;
  • Temele prezentate pe larg în curs sunt cele pe care profesorul le-a considerat importante. Uneori profesorul se poate înşela. Alt profesor, sau un specialist, poate considera că alte teme sunt importante;
  • Pentru a vedea bogăţia de teme / abordări şi contribuţii teoretice la disciplină, folosiţi cuvântul magic: GOOGLE!

3. A scrie mult în lucrarea scrisă înseamnă a şti

  • Experienţa mea mi-a arătat că cei care scriu mult, ori copiază, ori bat câmpii!
  • Scrisul mult e o dovadă că studentul nu e în stare să se exprime în mai puţine cuvinte.
  • A scrie mult înseamnă a folosi multe foi de hârtie. Multe foi de hârtie folosite duce la tăierea nejustificată a copacilor din pădure. Ocrotiţi pădurea, vă rog!
  • Ce vină are profesorul care trebuie să care cu el, în geantă mulţimea foilor pe care studenţii scriu PREA mult?

4. La ce ne vor folosi toate prostiile din curs?

  • Un curs reprezintă conţinutul unei discipline, a unei materii de studiu. Cineva, adică profesorul, s-a străduit să sintetizeze cele mai importante concepte, idei, capitole, să citeze cei mai relevanţi autori în domeniu. Se consideră că aceste lucruri sunt cele mai importante în pregătirea unui student viitor economist.
  • Studenţii care îşi dezvoltă orizontul conceptual şi cazuistic vor fi mai bine pregătiţi în confruntarea cu economia reală, indiferent dacă vor avea calitatea de angajaţi, patroni sau free-lanceri.
  • Dar dacă vei avea nevoie de ele?

5. Trebuie să înveţi mult pentru a şti

  • De fapt, nu trebuie să înveţi mult, trebuie să înveţi eficient
  • A învăţa este efortul iar a şti este rezultatul. Principiul minimizării efortului se aplică şi aici: să înveţi cât mai puţin şi să ştii cât mai mult. Dacă se poate să nu înveţi DELOC şi să ştii TOT. Nu prea se poate.
  • Atunci când înveţi, înveţi, înveţi şi nu îţi intră nimic în cap, mai bine faci o pauză şi bei un pahar cu apă, mănânci un măr, faci zece flotări sau zece genoflexiuni. Aer curat şi sânge oxigenat, asta vă propun.

6. Poţi învăţa oriunde şi oricând

  • Există un timp şi un loc al învăţării temeinice. La fel, există o vârstă a învăţării. A trecut vârsta – ai pierdut ocazia.
  • Mediul de învăţare este un ingredient la fel de important ca şi procesul de învăţare în sine.
  • Există câteva perioade de învăţare concentrată: de exemplu, pentru mine învăţarea e mai eficientă iarna decât vara, ziua mai mult decât noaptea, dimineaţa mai mult decât seara.

7. Înveţi numai cu mintea, cu intelectul

  • Înveţi cu mintea, cu trupul şi cu sufletul. Pe toate trei le foloseşti în procesul de învăţare.
  • Răbdarea, ambiţia, voinţa şi credinţa, sunt, de asemenea, importante. Cu răbdarea treci marea, cu ambiţie şi voinţă găseşti noi căi de abordare a unei teme de studiu, cu credinţa muţi munţii, darmite un curs universitar?
  • Intelectul, raţiunea, memoria sunt chiar mai puţin importante decât principiile, valorile, afectele.
  • Experienţa mea de şoim al patriei, elev, student şi profesor, oamenii pe care i-am cunoscut, colegii şi profesorii pe care i-am avut, studenţii pe care i-am întâlnit mi-au arătat de sute şi mii de ori că deşteptăciunea nu are nici o legătură cu succesul la învăţat. Nici cu succesul în afaceri, nici cu bogăţia, nici cu Mercedesul pe care îl conduci (sau nu îl conduci!).

Cele mai des întâlnite şapte înţelegeri greşite ale performanţei de către studenţi

Sintetizez în continuare şapte dintre gândurile care cred eu că bântuie prin minţile studenţilor. Acestor presupuneri ale mele despre presupunerile lor le dau răspunsurile pe puncte.

1. Studentul e deştept şi prinde repede

  • Pe cât de repede învaţă, pe atât de repede uită
  • Învăţarea temeinică presupune timp pentru sedimentarea cunoştinţelor
  • Efortul e mai eficient, mai bine orientat dacă e dozat în timp

2. Cursul profesorului e de ajuns

  • Bibliografia de specialitate a unei discipline cuprinde mai multe cărţi;
  • În plus, fiecare temă din curs este abordată în reviste şi articole;
  • Temele prezentate pe larg în curs sunt cele pe care profesorul le-a considerat importante. Uneori profesorul se poate înşela. Alt profesor, sau un specialist, poate considera că alte teme sunt importante;
  • Pentru a vedea bogăţia de teme / abordări şi contribuţii teoretice la disciplină, folosiţi cuvântul magic: GOOGLE!

3. A scrie mult în lucrarea scrisă înseamnă a şti

  • Experienţa mea mi-a arătat că cei care scriu mult, ori copiază, ori bat câmpii!
  • Scrisul mult e o dovadă că studentul nu e în stare să se exprime în mai puţine cuvinte.
  • A scrie mult înseamnă a folosi multe foi de hârtie. Multe foi de hârtie folosite duce la tăierea nejustificată a copacilor din pădure. Ocrotiţi pădurea, vă rog!
  • Ce vină are profesorul care trebuie să care cu el, în geantă mulţimea foilor pe care studenţii scriu PREA mult?

4. La ce ne vor folosi toate prostiile din curs?

  • Un curs reprezintă conţinutul unei discipline, a unei materii de studiu. Cineva, adică profesorul, s-a străduit să sintetizeze cele mai importante concepte, idei, capitole, să citeze cei mai relevanţi autori în domeniu. Se consideră că aceste lucruri sunt cele mai importante în pregătirea unui student viitor economist.
  • Studenţii care îşi dezvoltă orizontul conceptual şi cazuistic vor fi mai bine pregătiţi în confruntarea cu economia reală, indiferent dacă vor avea calitatea de angajaţi, patroni sau free-lanceri.
  • Dar dacă vei avea nevoie de ele?

5. Trebuie să înveţi mult pentru a şti

  • De fapt, nu trebuie să înveţi mult, trebuie să înveţi eficient
  • A învăţa este efortul iar a şti este rezultatul. Principiul minimizării efortului se aplică şi aici: să înveţi cât mai puţin şi să ştii cât mai mult. Dacă se poate să nu înveţi DELOC şi să ştii TOT. Nu prea se poate.
  • Atunci când înveţi, înveţi, înveţi şi nu îţi intră nimic în cap, mai bine faci o pauză şi bei un pahar cu apă, mănânci un măr, faci zece flotări sau zece genoflexiuni. Aer curat şi sânge oxigenat, asta vă propun.

6. Poţi învăţa oriunde şi oricând

  • Există un timp şi un loc al învăţării temeinice. La fel, există o vârstă a învăţării. A trecut vârsta – ai pierdut ocazia.
  • Mediul de învăţare este un ingredient la fel de important ca şi procesul de învăţare în sine.
  • Există câteva perioade de învăţare concentrată: de exemplu, pentru mine învăţarea e mai eficientă iarna decât vara, ziua mai mult decât noaptea, dimineaţa mai mult decât seara.

7. Înveţi numai cu mintea, cu intelectul

  • Înveţi cu mintea, cu trupul şi cu sufletul. Pe toate trei le foloseşti în procesul de învăţare.
  • Răbdarea, ambiţia, voinţa şi credinţa, sunt, de asemenea, importante. Cu răbdarea treci marea, cu ambiţie şi voinţă găseşti noi căi de abordare a unei teme de studiu, cu credinţa muţi munţii, darmite un curs universitar?
  • Intelectul, raţiunea, memoria sunt chiar mai puţin importante decât principiile, valorile, afectele.
  • Experienţa mea de şoim al patriei, elev, student şi profesor, oamenii pe care i-am cunoscut, colegii şi profesorii pe care i-am avut, studenţii pe care i-am întâlnit mi-au arătat de sute şi mii de ori că deşteptăciunea nu are nici o legătură cu succesul la învăţat. Nici cu succesul în afaceri, nici cu bogăţia, nici cu Mercedesul pe care îl conduci (sau nu îl conduci!).