marți, 29 ianuarie 2008

Zece E-motive ca să fii membru AIESEC

  1. Experienţa: de lucru cu oamenii, de lucru cu proiecte, de lucru cu voluntari, de lucru în organizaţii, de organizat evenimente, şedinţe, experienţă interculturală. AIESEC oferă experienţă prin aceea că îi face pe membrii săi să facă lucruri pe care ei nu le-au mai făcut până atunci (şi probabil nu le vor mai face după ce nu vor mai fi studenţi).
  2. Expunere: în faţa colegilor, a partenerilor AIESEC, în faţa firmelor, în faţa presei, în faţa altor colegi din alte organizaţii. Am observat că educaţia se face prin expunere la profesori, prin expunere la cărţi, cursuri şi la toată ştiinţa din ele, prin expunere la contexte şi la situaţii noi din care se poate învăţa, prin expunere la examene, prin expunere la organizaţii educaţionale, la activităţile şi la produsele acestora. Studenţii vor să îşi maximizeze educaţia, deci ei trebuie să îşi maximizeze expunerea la toate cele de mai sus. Un alt motiv ar fi cel conjunctural, de imagine. Expunerea determină imaginea iar noi trăim între oameni care sunt obsedaţi de imaginea lor. Vrei imagine, ia expunere de la AIESEC!
  3. Entertainment: La AIESEC membrii învaţă să muncească cu plăcere şi să se distreze cu spor. Am admirat întotdeauna la AIESEC modul în care se distrează muncind şi muncesc distrându-se.
  4. Exchange- programul de schimb internaţional de studenţi. Ştiu ca organizaţia se revendică de la acest proiect, care este unul permanent. Cunosc foşti studenţi de-ai mei, prieteni, membri AIESEC care au ajunsa să facă frumoasă carieră în străinătate unde au ajuns prin programul Exchange.
  5. Evoluţie personală şi profesională. Observ că AIESEC ia oameni buni pe care îi face mai buni, mai experimentaţi. Instruirile, trainingurile şi tot ceea ce se învaţă în AIESEC vor fi de folos studenţilor pentru toată viaţa.
  6. Entrepreneurship: Am observat că în AIESEC membrii îşi asumă iniţiativă, îţi asumă realizarea unor obiective, reuşesc să mobilizeze resurse, reuşesc să lucreze cu ceilalţi membri, clienţi şi parteneri. Aceasta este spirit antreprenorial pur. Aceşti membri AIESEC vor fi mult mai valoroşi în organizaţiile din care vor face parte, colegii şi şefii lor vor observa şi vor aprecia elementele antreprenoriale dezvoltate de când era student, membru AIESEC.
  7. Echipă: AIESEC îi determină pe oameni să lucreze în echipă. Nimic valoros nu se poate face de unul singur. Lucrul în echipă este un rezultat al unui îndelung exerciţiu iar AIESEC oferă această experienţă. Membrii săi trebuie să se integreze în echipă.
  8. Elite: Prin AIESEC memebrii au acces la elite. Este vorba despre elitele studenţilor (cei mai activi, cei mai implicaţi, cei mai harnici, cei mai hazlii, cei mai buni), elitele firmelor (este vorba despre firmele partenere ale AIESEC. Pot să afirma că aceste firme au înţeles de mult ce important este să aibă acces la absolvenţi experimentaţi care au fost implicaţi în activităţi organizaţionale pe perioada facultăţii), elitele din alte organizaţii (cele mai active organizaţii, cele mai fervente şi mai profesionale, cele care realizează proiecte, cele care iniţiază parteneriate şi au nevoie de voluntari, cele care fac schimb de informaţii şi de expertiză cu AIESEC). Fiind lângă elite, muncind alături de elite, membrii AIESEC devin elite.
  9. Educaţie nonformală: Spre deosebire de ceea ce se învaţă la facultate unde studenţii învaţă ca să ştie (cel puţin aşa declară cei mai mulţi dintre studenţi), în AIESEC înveţi să faci. Acest lucru nu mai trebuie declarat. Se vede, pur şi simplu.
  10. English- Păi da, limba engleză este astăzi The International Language of Business Communication, Professional Development and Progress. Unul dintre avantajele membrilor AIESEC este exprimarea inter-organizaţională şi între organizaţiile din cadrul reţelei AIESEC din întreaga lume în limba engleză. Pare o ciudăţenie, un moft, chiar poate reprezenta motiv de suspiciune. Întrebaţi-i însă pe cei care lucrează în Singapore, în Dubai, în Germania, în America ce limbă vorbesc. Sau pe cei care lucrează la multinaţionalele din Bucureşti, Timişoara, Cluj, Oradea etc. Cred că mulţi dintre studenţi ar vrea să fie în aceste poziţii. Vor fi, desigur, dar până atunci, îi rog să îşi exerseze engleza cu puternic accent est-european (sîc!) în cadrul AIESEC.

Zece E-motive ca să fii membru AIESEC

  1. Experienţa: de lucru cu oamenii, de lucru cu proiecte, de lucru cu voluntari, de lucru în organizaţii, de organizat evenimente, şedinţe, experienţă interculturală. AIESEC oferă experienţă prin aceea că îi face pe membrii săi să facă lucruri pe care ei nu le-au mai făcut până atunci (şi probabil nu le vor mai face după ce nu vor mai fi studenţi).
  2. Expunere: în faţa colegilor, a partenerilor AIESEC, în faţa firmelor, în faţa presei, în faţa altor colegi din alte organizaţii. Am observat că educaţia se face prin expunere la profesori, prin expunere la cărţi, cursuri şi la toată ştiinţa din ele, prin expunere la contexte şi la situaţii noi din care se poate învăţa, prin expunere la examene, prin expunere la organizaţii educaţionale, la activităţile şi la produsele acestora. Studenţii vor să îşi maximizeze educaţia, deci ei trebuie să îşi maximizeze expunerea la toate cele de mai sus. Un alt motiv ar fi cel conjunctural, de imagine. Expunerea determină imaginea iar noi trăim între oameni care sunt obsedaţi de imaginea lor. Vrei imagine, ia expunere de la AIESEC!
  3. Entertainment: La AIESEC membrii învaţă să muncească cu plăcere şi să se distreze cu spor. Am admirat întotdeauna la AIESEC modul în care se distrează muncind şi muncesc distrându-se.
  4. Exchange- programul de schimb internaţional de studenţi. Ştiu ca organizaţia se revendică de la acest proiect, care este unul permanent. Cunosc foşti studenţi de-ai mei, prieteni, membri AIESEC care au ajunsa să facă frumoasă carieră în străinătate unde au ajuns prin programul Exchange.
  5. Evoluţie personală şi profesională. Observ că AIESEC ia oameni buni pe care îi face mai buni, mai experimentaţi. Instruirile, trainingurile şi tot ceea ce se învaţă în AIESEC vor fi de folos studenţilor pentru toată viaţa.
  6. Entrepreneurship: Am observat că în AIESEC membrii îşi asumă iniţiativă, îţi asumă realizarea unor obiective, reuşesc să mobilizeze resurse, reuşesc să lucreze cu ceilalţi membri, clienţi şi parteneri. Aceasta este spirit antreprenorial pur. Aceşti membri AIESEC vor fi mult mai valoroşi în organizaţiile din care vor face parte, colegii şi şefii lor vor observa şi vor aprecia elementele antreprenoriale dezvoltate de când era student, membru AIESEC.
  7. Echipă: AIESEC îi determină pe oameni să lucreze în echipă. Nimic valoros nu se poate face de unul singur. Lucrul în echipă este un rezultat al unui îndelung exerciţiu iar AIESEC oferă această experienţă. Membrii săi trebuie să se integreze în echipă.
  8. Elite: Prin AIESEC memebrii au acces la elite. Este vorba despre elitele studenţilor (cei mai activi, cei mai implicaţi, cei mai harnici, cei mai hazlii, cei mai buni), elitele firmelor (este vorba despre firmele partenere ale AIESEC. Pot să afirma că aceste firme au înţeles de mult ce important este să aibă acces la absolvenţi experimentaţi care au fost implicaţi în activităţi organizaţionale pe perioada facultăţii), elitele din alte organizaţii (cele mai active organizaţii, cele mai fervente şi mai profesionale, cele care realizează proiecte, cele care iniţiază parteneriate şi au nevoie de voluntari, cele care fac schimb de informaţii şi de expertiză cu AIESEC). Fiind lângă elite, muncind alături de elite, membrii AIESEC devin elite.
  9. Educaţie nonformală: Spre deosebire de ceea ce se învaţă la facultate unde studenţii învaţă ca să ştie (cel puţin aşa declară cei mai mulţi dintre studenţi), în AIESEC înveţi să faci. Acest lucru nu mai trebuie declarat. Se vede, pur şi simplu.
  10. English- Păi da, limba engleză este astăzi The International Language of Business Communication, Professional Development and Progress. Unul dintre avantajele membrilor AIESEC este exprimarea inter-organizaţională şi între organizaţiile din cadrul reţelei AIESEC din întreaga lume în limba engleză. Pare o ciudăţenie, un moft, chiar poate reprezenta motiv de suspiciune. Întrebaţi-i însă pe cei care lucrează în Singapore, în Dubai, în Germania, în America ce limbă vorbesc. Sau pe cei care lucrează la multinaţionalele din Bucureşti, Timişoara, Cluj, Oradea etc. Cred că mulţi dintre studenţi ar vrea să fie în aceste poziţii. Vor fi, desigur, dar până atunci, îi rog să îşi exerseze engleza cu puternic accent est-european (sîc!) în cadrul AIESEC.

vineri, 18 ianuarie 2008

Obiective generale ale procesului de învăţământ

În urma procesului de învăţământ, studenţii să:

  1. cunoască elementele teoretice şi profesionale de bază ale specializării (management, marketing, administrarea afacerilor etc.)
  2. aibă acces la un grup (grupul colegilor, grupa de studenţi, grupul de prieteni studenţi, echipa de realizare a unui proiect etc.) la o reţea, la o entitate organizată (de exemplu o entitate organizată virtual este grupul de discuţii pe Internet sau platforma de învăţământ la distanţă) care să faciliteze
    1. pe de o parte interacţiunea studentului cu alţi studenţi asemănători sau care întâmpină aceleaşi probleme,
    2. pe de altă parte să asigure studentului accesul la resursele de grup (cursuri, răspunsuri la întrebări, soluţionarea unor probleme personale, accesul la ideile altor persoane şi posibilitatatea aplicării lor)
  3. cunoască cultura română în general şi cultura economică în special, valorile promovate de cultura română şi oamenii mari care au promovat aceste valori. Să ştie să răspundă la întrebări ca cine suntem noi şi cine au fost înaintaşii noştri şi ce au făcut ei? Să ştie să aprecieze cultura română în contextul european real la trecut, prezent şi viitor. Să caute în permanenţă binele, adevărul şi frumosul mai degrabă în context românesc decât în context internaţonalist. Să se preocupe în permanenţă de dezvoltarea vocabularului economic de specialitate în limba română, sensurile reale ale cuvintelor traduse, contextele în care s-au dezvoltat conceptele de specialitate şi posibilitatea dezvoltării altor concepte, idei şi modele în contextul românesc autohton. Ne străduim împreună să cunoaştem situaţia (contextul) economică şi socială din România şi orice element de progres să îl valorificăm cu referire la această situaţie.

Obiective generale ale procesului de învăţământ

În urma procesului de învăţământ, studenţii să:

  1. cunoască elementele teoretice şi profesionale de bază ale specializării (management, marketing, administrarea afacerilor etc.)
  2. aibă acces la un grup (grupul colegilor, grupa de studenţi, grupul de prieteni studenţi, echipa de realizare a unui proiect etc.) la o reţea, la o entitate organizată (de exemplu o entitate organizată virtual este grupul de discuţii pe Internet sau platforma de învăţământ la distanţă) care să faciliteze
    1. pe de o parte interacţiunea studentului cu alţi studenţi asemănători sau care întâmpină aceleaşi probleme,
    2. pe de altă parte să asigure studentului accesul la resursele de grup (cursuri, răspunsuri la întrebări, soluţionarea unor probleme personale, accesul la ideile altor persoane şi posibilitatatea aplicării lor)
  3. cunoască cultura română în general şi cultura economică în special, valorile promovate de cultura română şi oamenii mari care au promovat aceste valori. Să ştie să răspundă la întrebări ca cine suntem noi şi cine au fost înaintaşii noştri şi ce au făcut ei? Să ştie să aprecieze cultura română în contextul european real la trecut, prezent şi viitor. Să caute în permanenţă binele, adevărul şi frumosul mai degrabă în context românesc decât în context internaţonalist. Să se preocupe în permanenţă de dezvoltarea vocabularului economic de specialitate în limba română, sensurile reale ale cuvintelor traduse, contextele în care s-au dezvoltat conceptele de specialitate şi posibilitatea dezvoltării altor concepte, idei şi modele în contextul românesc autohton. Ne străduim împreună să cunoaştem situaţia (contextul) economică şi socială din România şi orice element de progres să îl valorificăm cu referire la această situaţie.

Scopurile individuale ale fiecărui student care trece prin facultate

...care cred eu că ar trebui să fie

Studentul trebuie să realizeze un salt calitativ, o modificare de stare.

Să iasă din facultate într-o altă stare decât a intrat. Să fie mai bun, să ştie mai mult, să ştie lucruri noi, să facă activităţi pe care nu le făcea înainte, să gândească diferit, să creadă altceva despre lumea din jur şi constituenţii acesteia, să fi întâlnit situaţii noi, oameni noi, proiecte noi, contexte noi. Să aibă noi prieteni cu care să se relaţioneze în moduri noi şi inedite. Să aibă altă părere despre cunoaştere şi cunoştinţe, despre posibilităţile valorificării ei. Să fie în măsură să recunoască în mod vădit progresul, modificarea de stare. Acestea sunt câteva dintre caracteristiciele schimbării de stare.

Studentul trebuie să acumuleze valoare adăugată, din punct de vedere personal, social, cultural şi profesional.

Studentul trebuie să realizeze o schimbare majoră în bine, percepută pe termen lung.

În perioada facultăţii, studentul trebuie să se preocupe să intre în alte medii profesionale, sociale şi economice decât cele pe care le cunoaşte deja. Intrarea în aceste medii noi facilitează cunoaşterea şi schimbarea de perspectivă. Oportunităţile de intre în alte medii decât cele cunoscute sunt determinate de:

- oamenii noi pe care îi întâlneşte

- practica în unităţile economice şi în instituţii şi interacţiunile cu oamenii de acolo

- studiile de caz din cursuri şi seminarii

- organizaţiile studenţeşti

- participarea în echipe la realizarea unor proiecte.

Scopurile individuale ale fiecărui student care trece prin facultate

...care cred eu că ar trebui să fie

Studentul trebuie să realizeze un salt calitativ, o modificare de stare.

Să iasă din facultate într-o altă stare decât a intrat. Să fie mai bun, să ştie mai mult, să ştie lucruri noi, să facă activităţi pe care nu le făcea înainte, să gândească diferit, să creadă altceva despre lumea din jur şi constituenţii acesteia, să fi întâlnit situaţii noi, oameni noi, proiecte noi, contexte noi. Să aibă noi prieteni cu care să se relaţioneze în moduri noi şi inedite. Să aibă altă părere despre cunoaştere şi cunoştinţe, despre posibilităţile valorificării ei. Să fie în măsură să recunoască în mod vădit progresul, modificarea de stare. Acestea sunt câteva dintre caracteristiciele schimbării de stare.

Studentul trebuie să acumuleze valoare adăugată, din punct de vedere personal, social, cultural şi profesional.

Studentul trebuie să realizeze o schimbare majoră în bine, percepută pe termen lung.

În perioada facultăţii, studentul trebuie să se preocupe să intre în alte medii profesionale, sociale şi economice decât cele pe care le cunoaşte deja. Intrarea în aceste medii noi facilitează cunoaşterea şi schimbarea de perspectivă. Oportunităţile de intre în alte medii decât cele cunoscute sunt determinate de:

- oamenii noi pe care îi întâlneşte

- practica în unităţile economice şi în instituţii şi interacţiunile cu oamenii de acolo

- studiile de caz din cursuri şi seminarii

- organizaţiile studenţeşti

- participarea în echipe la realizarea unor proiecte.

Sarcinile fundamentale ale universităţii

Sarcinile fundamentale ale universităţii sunt sau ar trebui să fie (în opinia mea):

- de a contribui la producerea şi distribuirea valorilor supreme (bine, adevăr şi frumos) în societate

- de a realiza instruirea (prin informare şi formare) a cetăţenilor

- de a furniza specialişti instituţiilor, firmelor, organizaţiilor şi altor angajatori.

Plusul de valoare, produs şi distribuit de universităţi se măsoară în cunoştinţe şi este diseminat, „împrăştiat” în întreaga societate românească.