marți, 24 august 2010

Cum a stricat statul economia în România

Economia înseamnă o corectă şi eficientă gospodărire. Un bun gospodar este echilibrat. El echilibrează sau împacă cheltuielile cu veniturile, trecutul cu prezentul şi viitorul, problemele cu soluțiile, nevoile cu resursele, dezvoltarea industrială cu natura, diferitele părți ale întregului între ele şi pe oameni cu ei înşişi.

Și totuşi, ce a ajuns să fie economia astăzi? Cum a ajuns să fie atât de pervertită, otrăvită, înstrăinată? Pentru că s-a băgat statul.

Statul şi-a băgat nasul unde nu îi fierbe oala, a dat cu piciorul şi a răsturnat găleata cu lapte, a stricat treaba şi apoi ne-a arătat economia.

Dintr-un instrument de îmbunătățire a vieții oamenilor, economia a devenit o realitate externă şi duşmănoasă, care îi face pe oameni să sufere. În numele unui bine oamenii sunt obligați să o ducă rău. În numele ajustării cheltuielilor publice, a atenuării efectelor crizei, a obligativității respectării de către guvern a acordurilor cu UE, cu FMI sau cu NATO, a creşterii economice, a solidarității sociale, a aplicării unei legi sau a nu mai ştiu ce alt bine, statul ne arată binele şi ne aplică răul.

Ia să vedem ce face statul. Întâi îşi arogă nişte drepturi şi funcții. Se autonumeşte rezolvatorul problemelor şi îi determină pe oameni să creadă că le va rezolva problemele. Iar oamenii abia aşteaptă să le ia cineva povara unor griji, se simt bine să ştie că cineva le rezolvă o problemă importantă a lor, fie că este sănătate, educație, pensie sau orice altă grijă de aceasta, care costă mult şi este un angajament pe termen lung. Apoi statul le ia banii, în mod forțat, fără drept de apel sub forma impozitelor şi contribuțiilor obligatorii. Mai departe, după ce îi sminteşte pe oameni şi le ia banii, în loc de soluții le oferă alte probleme: problemele funcționării instituțiilor publice, fie ele din educație, sănătate, cultură sau alte domenii, sau problemele generate de incompetența, corupția şi hoția celor care conduc instituțiile publice şi firmele de stat. Între timp îşi bagă nasul pe piața muncii şi intervine în raporturile de muncă dintre angajatori şi angajați, făcând să fie foarte complicat şi scump pentru firme să facă angajări legale. Pune impozite fără număr pe cei care muncesc, pe cei care produc, pe cei care sunt profitabili şi legali şi uită de cei care nu muncesc, nu produc, şi pe cei care sunt în afara legii. De exemplu, îi impozitează pe cei care obțin în mod legal drepturi de autor dar nu şi pe manelişti. Îi taxează pe fumători dar nu şi pe contrabandiştii cu țigări care prosperă.

S-a dezvoltat ca un tumoră o largă categorie de persoane asistate de stat şi plătite să nu muncească sau pentru că nu muncesc. Iau exemplu ajutoarelor sociale. Deşi autoritățile locale ar trebui să îi pună pe cei care primesc ajutoare să muncească în folosul comunității, ele nu îi pun. Ori nu vor (de frică să nu piardă posibilii viitori alegători la alegerile viitoare), ori nu pot. Cert este că au ajuns ca unii să ia mai mulți bani din ajutoare decât din muncă, ceea ce este în contra bunului simț şi a eficienței economice. Un alt exemplu este cel al pensionarilor de boală, care nu trebuie să muncească pentru ca să nu îşi piardă pensia deşi unii n-au nici o boală. Boala este a sistemului de pensii. Desigur că unii sunt îndreptățiți să fie asistați dar mulți alții sunt şmecheri şi iau statul de fraier. Adică pe noi toți, cei care plătim impozite. Iar statul nu este în stare sa distingă între cei corecți şi cei incorecți. Astfel, cei corecți devin fraieri iar cei incorecți, din ce în ce mai mulți, devin şmecheri.

În acelaşi timp, statul îşi îndeplineşte extrem de defectuos funcțiunea sa principală de a face regulile după care să funcționeze societatea, de a le aplica în mod unitar şi echitabil şi de a asigura predictibilitatea lor la nivel macro şi pe termen lung.

Statul, adică guvernul, instituțiile şi politicienii i-au luat prizonieri pe cetățeni. Spun că se ocupă de binele lor. Spun că îi servesc pe cetățeni, că se ocupă de sănătatea lor, de educația lor, de locurile lor de muncă, că îi stimulează să facă afaceri, că sprijină agricultura, turismul, cultura, arta, că plătesc pensii, ajutoare, că sprijină pe cei defavorizați. Mai bine i-ar lăsa în pace. Statul, decât să îi ajute, mai bine să nu-i încurce.

Cum a stricat statul economia în România

Economia înseamnă o corectă şi eficientă gospodărire. Un bun gospodar este echilibrat. El echilibrează sau împacă cheltuielile cu veniturile, trecutul cu prezentul şi viitorul, problemele cu soluțiile, nevoile cu resursele, dezvoltarea industrială cu natura, diferitele părți ale întregului între ele şi pe oameni cu ei înşişi.

Și totuşi, ce a ajuns să fie economia astăzi? Cum a ajuns să fie atât de pervertită, otrăvită, înstrăinată? Pentru că s-a băgat statul.

Statul şi-a băgat nasul unde nu îi fierbe oala, a dat cu piciorul şi a răsturnat găleata cu lapte, a stricat treaba şi apoi ne-a arătat economia.

Vreţi o implicare mai mare din partea oamenilor care vorbesc? Puneţi-i să scrie!

Scrisul responsabilizează. Dacă vreţi ca cei care vorbesc să aibă responsabilitatea a ceea ce spun şi să se simtă angajaţi de vorbele care le ies pe gură, puneţi-i să le scrie.
Se vor întâmplă mai multe lucruri: întâi nu vor scrie atât de multe lucruri câte scot pe gură.

Deh, e mai greu să scrii decât să vorbeşti. În al doilea rând vor acorda o mai mare atenţie conţinutului comunicării. Se vor informa mai bine atunci când vă vor da un răspuns care ţine de responsabilitatea lor de serviciu sau contextuală. În al treilea rând veţi vedea mult mai clar referinţele specifice problemei în discuţie, cuvintele de specialitate folosite, situaţia în care ele apar precum şi conţinutul comunicării. În al patrulea rând, informarea în scris a unui solicitant este un vehicul comunicaţional mult mai riguros şi are o acurateţe mult mai mare decât vorbele bolborosite de vreun papagal cu prune în gură. O informare în scris adresată unui solicitant poate fi transmisă mai departe unei alte persoane care ar putea să fie implicată în problema în discuţie. În al cincilea rând, interlocutorul nu trebuie să ţină minte un conţinut poate prea complicat pentru el. În al şaselea rând ceea ce scrie va dăinui, putând avea mai târziu valoare de aminitire sau chiar valoare juridică.
Puneţi-i să scrie pe funcţionarii de la ghişee. Puneţi-i să scrie pe cei care vă fac promisiuni, la serviciu sau în viaţa voastră privată. Puneţi-i să scrie pe angajaţii care îşi iau angajamente de a lucra mai mult sau mai bine. Puneţi-i să scrie pe doctorii care vă dau diagnostice şi vă tratează. Puneţi-i să scrie pe cei care vă datorează bani sau cei cărora le daţi cărţi ori alte lucruri împrumut. Puneţi-i să scrie pe martorii unui eveniment important din viaţă şi activitatea dvs., de exemplu, pe martorii unui accident de circulaţie sau a unei înţelegeri importante. Puneţi-i să scrie pe cei care vă critică dar mai ales pe cei care vă laudă.
Oamenii serioşi scriu. Cei care ezită să scrie atunci când le propuneţi sunt suspecţi.
Iar dacă fac greşeli de ortografie, de logică sau de gramatică, dacă ceea ce scriu se dovedeşte în viitor că nu este aşa cum au scris, dacă nu îşi asumă responsabilitatea totală pentru ceea ce au scris, daţi-le cu scrisul în cap. Cu blândeţe, însă, să nu le lăsaţi urme.

Vreţi o implicare mai mare din partea oamenilor care vorbesc? Puneţi-i să scrie!

Scrisul responsabilizează. Dacă vreţi ca cei care vorbesc să aibă responsabilitatea a ceea ce spun şi să se simtă angajaţi de vorbele care le ies pe gură, puneţi-i să le scrie.
Se vor întâmplă mai multe lucruri: întâi nu vor scrie atât de multe lucruri câte scot pe gură.

sâmbătă, 7 august 2010

Rolul profesorilor

este de a transforma, schimba, îmbunătaţi, înălţa, inspira şi direcţiona oamenii. De a transmite competenţe şi cunoştinţe dar mai ales valori. 

marți, 3 august 2010

Te plictiseşti? Fă-te voluntar!

Un voluntar este o persoană care se implică într-o activitate de interes public sau în folosul altei persoane fără a primi în schimb bani pentru aceasta. Implicarea se face prin înscrierea ca voluntar la o organizaţie care lucrează cu voluntari, semnarea unui contract de voluntariat şi realizarea unui stagiu de voluntariat. Tu alegi la ce organizaţie să mergi ca voluntar, ce vrei şi ce poţi să faci, cât timp să dureze stagiul şi câte ore pe zi eşti dispus să lucrezi.

Beneficiile implicării ca voluntar

Deşi nu primesc bani pentru munca lor, voluntarii primesc, în schimb, multe alte beneficii atât direct în timpul stagiului de voluntariat pe care îl desfăşoară cât şi indirect, în legătură cu acel stagiu de voluntariat sau ca urmare a realizării lui.

Înveţi să faci lucruri noi

Ca voluntar, ai ocazia să înveţi lucruri noi, cu care nu te întâlneşti în viaţa ta plictisitoare, în activitatea ta de fiecare zi: să construieşti case, să plantezi pomi sau flori, să explorezi site-uri- de internet sau arheologice, să instruieşti tineri, să participi la echipe, să conduci echipe, să dai cu sapa sau cu lopata, să vorbeşti în public şi, poate, şi să cânţi sau să dansezi!!!

Înveţi să lucrezi în echipă

Îţi va folosi pentru atunci când te vei angaja, sau, dacă eşti angajat deja, pentru când vei fi evaluat. Orice angajator vrea de la oamenii săi capacitatea de a lucra in echipă. Lucrând în echipă, alături de alţi oameni întâi vei fi subordonat, abia apoi vei ajunge să fii considerat membru plin- şi legitim, al echipei sau chiar conducător de echipă. A fi voluntar este o minunată ocazie de a învăţa cum e să fii subordonat ascultător, membru al unei echipe. Avantajul este că poţi să pleci oricând nu îţi convine sau simţi că ţi-ai atins limitele. Eu îţi recomand totuşi să rezişti cât mai mult, asta pentru a­ţi depăşi limitele pe care tu vrei să le împingi foarte departe, nu-i aşa?

Cunoşti oameni noi

Vei cunoaşte alţi voluntari, oameni care, la fel ca şi tine, vor să să fie implicaţi sau sunt interesaţi de cauzele nobile care te preocupă pe tine: oameni care lucrează în organizaţia gazdă, parteneri ai organizaţiei gazdă, reprezentanţi ai finanţatorilor sau ai beneficiarilor. Ai ocazia să îţi găseşti noi prieteni, oameni valoroşi şi interesanţi de la care vei avea în continuare ce învăţa. Apropo, e o minunată ocazie de a cunoaşte străini, oameni care provin din culturi diferite, care vor la rândul lor să contribuie la o cauză nobilă. În plus, ca bonus, te vei cunoaşte pe tine însuţi, vei afla ce poţi oferi altora, ce este valoros din ceea ce ştii să faci, ce îţi place să faci, ce rol ţi s-ar potrivi într-o echipă, cât de mult poţi progresa într-un timp scurt când e vorba să faci, să înveţi (sau să suporţi) lucruri noi, pe care nu le-ai mai făcut înainte. Pun pariu că nu ştiai aceste lucruri despre tine până acum.

Mai trebuie să ştii că...

În România există o lege a voluntariatului care prevede drepturile şi obligaţiile părţilor. Ca voluntar, ai dreptul să primeşti o diplomă, un certificat sau un înscris oficial care să ateste calitatea ta de voluntar. Aceasta va fi o piesă foarte importantă la dosarul tău de evaluare personală sau profesională, indiferent cine va face evaluarea. Iar dacă vrei să ştii şi mai multe despre voluntariat, intră pe www.voluntariat.ro şi sunt convins că vei găsi multe lucruri interesante. 

Te plictiseşti? Fă-te voluntar!

Un voluntar este o persoană care se implică într-o activitate de interes public sau în folosul altei persoane fără a primi în schimb bani pentru aceasta. Implicarea se face prin înscrierea ca voluntar la o organizaţie care lucrează cu voluntari, semnarea unui contract de voluntariat şi realizarea unui stagiu de voluntariat. Tu alegi la ce organizaţie să mergi ca voluntar, ce vrei şi ce poţi să faci, cât timp să dureze stagiul şi câte ore pe zi eşti dispus să lucrezi.

Şapte motive ca să faci cercetări de marketing pentru afacerea ta

Cercetările de marketing sunt o modalitate simplă şi uzuală de a achiziţiona informaţii şi cunoaştere. Firmele de succes fac cercetări de marketing pentru a şti ce se întâmplă în mediul lor de afaceri. Managerii firmelor de succes îşi bazează deciziile pe concluzii fundamentate în urma cercetărilor de marketing. Putem spune că prin cercetările de marketing, firmele se conectează şi se adaptează la mediul lor de afaceri şi îşi sporesc certitudinea deciziilor. Iată câteva motive pentru ca şi tu să faci cercetări de marketing.

Cunoaştere

Dobândeşti cunoaştere iar cunoaşterea înseamnă putere. De exemplu, cunoşti nevoile clienţilor şi modificările apărute în nevoile lor, opiniile clienţilor despre produsele şi serviciile tale, afli ce mai face concurenţa, ce mai are nou în materie de produse, servicii, strategii, politici, ce modificări au intervenit, ce instrumente foloseşte. De asemenea, afli care sunt tendinţele pieţei şi ale mediului de afaceri în care îţi desfăşori activitatea. Astfel, vei fi întotdeauna în poziţie de luptă iar viitorul nu te va surprinde nepregătit.

Feed back

Afli ce se întâmplă după ce produsele se vând pe piaţă. Ar trebui să te intereseze modul în care clienţii folosesc produsul tău, cum îl transportă, cum îl păstrează, cum îl consumă sau cum îl întrebuinţează. Astfel, afli ce vrea consumatorul tău final, de fapt, de la produsul pe care îl cumpără şi cum îl evaluează în urma consumului sau utilizării lui. Ştiind aceste lucruri, poţi să oferi valoare produsului sau serviciului tău prin introducerea între caracteristicile sale a acelora pe care consumatorul le apreciază, ceea ce te face să îţi creşti şansele în lupta competiţională. Prin cercetările de marketing mai poţi obţine feed back referitor la la vânzări, la clienţi, la satisfacţia lor referitoare la produse şi la multe alte lucruri pe care îţi fundamentezi decizii de zi cu zi şi care te ajută să devii mai bun în branşă.

Seriozitate, profesionalism

Atunci când araţi unui partener de afaceri, unui reprezentant al băncii, unui finanţator etc. că tu îţi fundamentezi deciziile pe rezultatele unui studiu de piaţă sau pe concluziile unui cercetări este un semn bun. Le araţi, de fapt, că tu faci eforturi sistematice şi profesioniste de adaptare la piaţă, că faci în continuare eforturi să fii la curent cu ceea ce se întâmplă pe piaţă. De fapt, orice plan de afaceri cerut de orice finanţator are o secţiune referitoare la cercetarea pieţei. Şi cei care îţi dau bani vor certitudine şi informaţii despre piaţa pe care tu operezi, altminteri şi ei, la rândul lor, ar putea să piardă.

Notorietate

Un efect interesant al cercetărilor de marketing este că îţi sporesc notorietatea în rândul celor care sunt intervievaţi şi chestionaţi. Poţi să începi cu un lucru extrem de simplu, îţi iei clienţii la rând şi îi întrebi ce le-a plăcut, ce nu le-a plăcut în relaţie cu tine, care sunt,  în opinia lor, cele mai importante atuuri ale tale şi ce ce cred ei că ai putea tu să îmbunătăţeşti în relaţie cu ei. Problema este că dacă ei răspund atunci ai obligaţia să acţionezi în sensul dorit de clienţi pentru că le-ai sporit nivelul aşteptărilor. Dar dacă acţionezi în sensul sugerat de clienţii tăi, ţi-i vei apropia pentru mult timp, şi pe ei şi banii lor.

Indicator al eficienţei

Prin cercetările de marketing, măsori eficienţa cheltuielilor pe care le faci, de exemplu, a cheltuielilor de de marketing anterioare. Astfel, afli cât de eficient ai cheltuit banii pe acţiuni de marketing costisitoare ca publicitatea, promovarea vânzărilor, vânzare, organizarea de evenimente, sponsorizări. Vezi cât a meritat să cheltui pe fluturaşii pe care i-ai tipărit, pe site-ul de internet pe care l-ai realizat, pe campania de presă etc. Afli dacă clienţii cumpără produsele tale (şi nu pe cele ale concurenţei) ca răspuns la acţiunile tale de promovare anterioară pe care ai dat o grămadă de bani sau din alte motive.

Îţi actualizezi bazele de date

Desigur că ai baze de date cu clienţi actuali, cu clienţi potenţiali, cu concurenţi, cu produse substituibile produsului tău, cu distribuitori şi puncte de vânzare etc. pe care le foloseşti în fiecare zi. Multe din deciziile curente le iei consultând aceste baze de date. Ei bine, prin cercetările de marketing poţi extrem de uşor să îţi actualizezi aceste baze de date, poţi să introduci câmpuri noi sau să înlături câmpuri sau înregistrări vechi. Cu ocazia aceasta te pui la punct cu ultimele informaţii din domeniu.

Oferă termen de comparaţie

Unul dintre cei mai importanţi indicatori de succes în marketing este cota de piaţă şi reprezintă procentul din întreaga piaţă pe care îl ocupă vânzările unei firme sau ale unui produs pe acea piaţă într-o perioadă determinată de timp, de regulă un an. Cota de piaţă serveşte şi ca termen de comparaţie. O firmă de succes este lider de piaţă, adică are cea mai mare cotă de piaţă. A şti care este cota ta de piaţă cere realizarea unei cercetări de marketing. Şi doar după ce o vei fi făcut vei afla dacă eşti primul- adică lider de piaţă, al doilea sau al şaptelea.

Şapte motive ca să faci cercetări de marketing pentru afacerea ta

Cercetările de marketing sunt o modalitate simplă şi uzuală de a achiziţiona informaţii şi cunoaştere. Firmele de succes fac cercetări de marketing pentru a şti ce se întâmplă în mediul lor de afaceri. Managerii firmelor de succes îşi bazează deciziile pe concluzii fundamentate în urma cercetărilor de marketing. Putem spune că prin cercetările de marketing, firmele se conectează şi se adaptează la mediul lor de afaceri şi îşi sporesc certitudinea deciziilor. Iată câteva motive pentru ca şi tu să faci cercetări de marketing.