joi, 31 martie 2011

Indexuri, indecși

Pentru a facilita accesul cititorilor (precum şi al autorului!!!) la conţinutul lucrării recomand realizarea unor indexuri sau indecși
       Index de tabele
       Index de termeni, concepte
       Index de grafice
       Index de figuri
       Indexul pozelor
       Indexul anexelor
Un index este o listă cu elementele indexate, menţionându-se paginile din cuprinsul lucrării în care apar, aproximativ ca în următorul model:

Elementul de indexat
Pagina (paginile) la care apare elementul de indexat în cadrul lucrării

Numărul elementului
Denumirea elementului




Biblioteca Universității din Oradea

Biblioteca Universității din Oradea are site si blog

Apropo, mai are si clădire, sală de lectură, acces wireless la Internet, reviste, acces la baze de date internaționale cu articole din orice revistă din lume și, ce-i mai important, are cărți!!! Plus liniște.

Ingioi riding!

Cum sa prezinti organizatia care face obiectul studiului de caz



Organizația pe care o veți prezenta la studiul de caz, o puteți prezenta după aceste două modele:
  1. modelul IARC
  2. modelul celor 7 i.

A. MODELUL IARC

Orice organizaţie poate fi prezentată pe patru coordonate:
I- identitate
A- activitate
R- rezultate
C- continuitate

Identitate

În această secțiune, se vor prezenta, in scopul identificării lor și descrierii lor amănunțite, elementele de identitate ale:
1.      firmei (nume, CUI, adresă, conducătorul unității, adresă de web, subdiviziuni organizatorice, filiale, sucursale, puncte de lucru, rețele de franciză, sisteme în care este integrată firma etc.);
2.      produselor firmei, gamă de produse,  mărci, tehnologii, brevete
3.      pieței și contextului acesteia
4.       clienţilor

Activitate

Ce face, cine face, ce cumpără, ce produce, ce vinde, ce prestează, relaţii, reţele, francize, asocieri, strategie / tactică

Rezultate

Rezultatele activității unei firme sunt diverse și pot fi apreciate din următoarele perspective:
  • Rezultatele pentru cine?
·         Cine are interes în calculul rezultatelor? Cine are interes să ascundă rezultatele?
·         Proprietari
·         Salariaţi
·         Manageri
·         Comunitate
·         Stat
  • Planificate / efective
  • Măsurarea rezultatelor: care sunt instrumentele de măsurare a rezultatelor?
  • În funcţie de momentul analizei rezultatelor: realizate / prevăzute
  • Critica rezultatelor: jumătatea plină / goală a paharului

Continuitate

Cum asigură firma continuitatea rezultatelor, din trecut, prezent, spre viitor?
Există o resursă a trecutului (tradiție, experiență, performanțe anterioare ale organizației, managerilor, angajaților, ale zonei etc.)? Cum este ea valorificată? Cum este ea valorizată?
Cum gestionează firma și managerii firmei viitorul?
Cum se raportează la evoluțiile mediului de afaceri?
Cum asigură transmiterea succesiunii?
Cum asigură îmbunătățirea rezultatelor?

B. Modelul celor 7i

Identitate

Orice organizaţie are o identitate exprimată în câţiva itemi:
  • denumirea 
  • forma juridică
  • forma de proprietate
  • forma de organizare legală
  • adresă
  • extindere în teritoriu (sucursale, agenţii, filiale, puncte de lucru)
  • structură organizaţională
  • date de contact (telefon fix, mobil, fax, e-mail, adresa de Internet) 
  • cine este acţionar / asociat / proprietar / manager / reprezentant legal / director / conducător

Istorie

Adică informaţii despre când, unde, cine şi cu ce scop a constituit organizaţia, în ce împrejurări, contexte sau situaţii conjuncturale, cum a început totul, cum a continuat, cum a ajuns să fie ceea ce este astăzi, ce etape în viaţa şi activitatea organizaţiei pot fi delimitate, care sunt factorii favorizanţi ai evoluţiei şi dezvoltării organizaţiei, ce particularităţi sau curiozităţi a înregistrat evoluţia organizaţiei. Se pot puncta aici nişte repere generale care definesc organizaţia şi industria în care ea acţionează.

Indicatori

Adică acele mărimi care exprimă amplitudinea organizaţiei şi a activităţii ei: cifră de afaceri, număr de angajaţi, număr de produse, profit, vânzări pe anumite produse, cotă de piaţă pe anumite produse, ritmuri de creştere etc. Indicatorii aceştia pot fi absoluţi, relativi dar este obligatorie încadrarea lor în timp. Se recomandă exprimarea lor pe ultimii trei ani.

Investiţii

Investiţiile sunt expresia angajamentului organizaţiei în viitor. Investiţiile servesc la înţelegerea modului în care se va desfăşura activitatea organizaţiei în viitor. Investiţiile se exprimă fizic şi valoric precum şi funcţional (ce funcţie au, la ce servesc ele)

Infrastructura

Infrastructura unei organizaţii cuprinde toate elementele pe care organizaţia le foloseşte sau le respectă pentru a îşi desfăşura activitatea şi a îşi îndeplini funcţiile. Ele sunt:
  • dotări
  • resurse
  • sisteme
  • procese
  • reguli
Le putem privi din mai multe puncte de vedere:
  • din punct de vedere contabil: active şi pasive;
  • din punct de vedere managerial: resurse materiale, umane, financiare, informaţionale;
  • din punct de vedere tehnologic: dotările, resursele şi sistemele folosite de organizaţie din punct de vedere al tehnologiilor folosite pentru desfăşurarea activităţii;
  • din punct de vedere procesual: cum sunt stabilite şi organizate procesele pe care le realizează organizaţia prin care îşi îndeplineşte funcţiile;
  • din punct de vedere informatic: sisteme informaţionale, informatice, tehnologie IT;
  • din punct de vedere normativ: totalitatea normelor interne şi externe pe care organizaţia se bazează: legi, norme, standarde de calitate, reglementări şi reguli etc;
  • din punct de vedere al marketingului: totalitatea elementelor folosite de organizaţie pentru a se apropia de clienţi, de furnizori, de alte categorii de persoane.

Interacţiuni

Interacţiunile sunt întâlniri între oameni. Cele mai des întâlnite interacţiuni sunt cele comerciale: vânzările şi cumpărările. Descrierea modului în care o societate comercială cumpără şi vinde ne ajută să înțelegem funcţia comercială a acelei organizaţii. Există însă interacţiuni ale organizaţiei cu alte categorii decât clienţii: angajaţi, manageri, parteneri de afaceri, beneficiari neplătitori, însoţitori ai clienţilor, vecini, autorităţi, reprezentanţi ai mass media, personalităţi etc. În plus, există interacţiuni interne, modul de raportare a angajaţilor la firmă, la şefi, la ceea ce fac, cultura organizaţională, modul în care se realizează managementul resurselor umane. Descrierea acestor interacţiuni ne ajută să înţelegem cine este, ce vrea şi ce face organizaţia.

Integrare

Orice organizaţie este un sistem, parte a unui sistem mai mare. Exprimarea modului în care este organizaţia integrată în sistem permite înţelegerea mai clară a organizaţiei, a ce este şi a ce face ea. Este greu să înţelegi o organizaţie - o companie de transport mărfuri dacă nu o plasezi funcţional între un furnizor de marfă şi un cumpărător. Vei înţelege mai bine o instituţie dacă o vei încadra în sistemul general al instituţiilor care realizează funcţii publice. O bancă trebuie înţeleasă întâi ca un operator financiar specializat, apoi ca un element component al sistemului bancar, apoi ca un prestator de servicii, apoi ca un angajator - prin aceasta banca este un jucător pe piaţa muncii. Vei înțelege mai bine un magazin dacă îl vei privi ca ingrat într-un sistem al distribuţiei unor produse.

joi, 10 martie 2011

Criterii de evaluare a lucrării de licenta de catre profesorii din comisie


A.   Criterii de evaluare a procesului realizării lucrării

a.       Să poată fi urmărit procesul de îndrumare a studentului de către conducătorul științific Pentru aceasta student va completa documentul Formular de înscriere a studenților la cadrul didactic coordonator (vezi Anexa1), iar cadrul didactic coordonator îl va certifica prin semnătură de către;
b.      Numărul întâlnirilor studentului cu cadrul didactic coordonator pe parcursul realizării lucrării de licență trebuie să fie de minim 6 întâlniri;
c.       Existența unei legături rezonabile a studentului cu studiul de caz, acceptată ca atare de cadrul didactic conducător științific;
d.      Corectitudinea citării bibliografiei.
·         Studenții trebuie să consulte direct sursele bibliografice citate;
·         Pentru sursele de internet pagina exportată in format html. Linkul citat în lucrare trebuie să fie activ, adică să permită accesarea lui direct din textul lucrării în format Word sau .pdf, cu specificarea datei la care a fost consultat.
e.       Să îndeplinească cerințele specifice ale cadrului didactic coordonator referitoare la elaborarea și conținutul lucrării, inclusiv cerințele referitoare la interacțiunea directă cu firma sau organizația ori elementele descrise în cadrul studiului de caz.

B.   Criterii de evaluare a lucrării

1.      Rigurozitate în citarea surselor și în întocmirea corectă a bibliografiei generale.
2.      Numărul de pagini minimal acceptat este de 30 de pagini. Paginile trebuie să fie numerotate și va exista un cuprins care să evidențieze numărul de pagini alocat fiecărei părți a lucrării.
3.      Coperta lucrării trebuie să conțină datele corecte de identificare ale specializării programului de studiu al studentului absolvent, ale îndrumătorului și ale autorului - studentul absolvent.
4.      Să respecte standardele de tehnoredactare.
5.      Să existe distinct o secțiune ce să evidențieze valoarea adăugata de autor lucrării sau contribuțiile proprii. În cadrul acestei secțiuni, studentul absolvent trebuie să evidențieze contribuția lui personală la teorie și la studiul de caz. Astfel, este de dorit ca studentul să insiste atât în lucrarea scrisă (de exemplu, să existe în lucrarea scrisă o secțiune care să se numească „Concluzii și propuneri” sau „Modalități de îmbunătățire…” sau „Analiză critică a …”) cât și în prezentare asupra contribuțiilor proprii, să arate analitic în ce constau acestea. Contribuțiile proprii vor putea fi:
                                                              i.      Contribuții proprii la partea teoretică.
                                                            ii.      Contribuții proprii la studiul de caz (date recente, ultimii 3 ani) și în conformitate cu tema aleasă.
                                                          iii.      Contribuții în domeniul cercetării. De exemplu, formularea unor ipoteze, folosirea unor metodele moderne sau inedite de cercetare, formularea unor concluzii cu aplicabilitate practică.
                                                          iv.      Concluzii și propuneri de îmbunătățire a situației actuale a unității prezentate în studiul de caz.

C.   Criterii de evaluare a susținerii lucrării

a.       Modul de prezentare în fața comisiei a studentului absolvent (ținuta, vestimentația, siguranța în exprimare și siguranța folosirii termenilor, managementul timpului, interacțiunea cu membrii comisiei și cu auditoriul)
b.      Folosirea unor instrumente de prezentare a lucrării (slide-uri Power Point, pliante, afișe, cataloage, elemente promoționale, mostre de produse sau alte elemente care susțin argumentația și prezentarea lucrării).
c.       Studentul trebuie să fie capabil să răspundă la întrebări referitoare la:
                                                              i.      Conceptele de bază ale domeniului absolvit;
                                                            ii.      Lucrare sau orice parte componentă a lucrării
                                                          iii.      Procesul realizării lucrării (De exemplu, întrebări de genul: „Cum te-ai documentat?”, „De câte ori ai fost la firma la care ai realizat studiul?” etc.)