duminică, 26 februarie 2012

Câteva greşeli des întâlnite în planurile de marketing

pe care le-am evaluat în ultima perioadă

Documente luate de pe Internet. Evident, proaste

Am găsit diferite documente care erau total sau parţial luate de pe Internet. Documentele sursă erau, eventual, numite planuri de marketing dar erau proaste, generale şi răsuflate.

Şi profesorul ştie să caute pe Internet planuri de marketing şi dacă cumva găseşte ceva ce seamănă cu producţia vreunui student atunci acel student mult pătimeşte. Şi nu se merită...

Documente scrise neglijent

Fără diacritice, texte nearanjate, neformatate, nealiniate. Conţinuturi nestructurate, documente fără cuprins, fără început şi fără sfârşit. Nu îmi plac studenţii neglijenţi, a căror texte sunt pline de greşeli de scriere, care nu identifică în document pagina de titlu, cuprinsul, părţile componente iar în propoziţii uită predicatul.

Părţi din teorie puse în conţinutul planului de marketing

De exemplu, acolo unde căutam să văd obiectivele planului, găseam că studenţii au inserat fraze în care scriau ce sunt obiectivele şi cum trebuie ele să fie SMART sau de ce sunt importante obiectivele pentru planificarea de marketing. La analiza mediului îmi scriau ce înseamnă S, W, O şi T. Să ne înţelegem: un plan de marketing nu trebuie să conţină teoria planificării!!! Şi nu trebuie să aibă referinţe bibliografice / note de subsol de teorie. Nu trebuie să îl citezi pe Kotler în planul tău de marketing, nici pe alt autor de teorie.

Documente care sunt incorect numite Planuri de marketing

Documentele care fac analiza aspectelor de marketing ale unei afaceri (şi acelea, la timpul trecut şi prezent) nu sunt planuri de marketing. Analiza pieţei, clienţilor şi nevoilor lor, a produsului, a mixului de marketing şamd trebuie să servească înţelegerii planului de marketing (adică modului în care acestea vor arăta ÎN VIITOR) nu să umple continutul unui document.

Documentele în care un student îşi propune dezvoltarea unei afaceri (spălătorii, pizzerii, salon de nunţi, service auto, studio foto, fabricarea de fiţuici sau alte trăznăi) nu sunt planuri de marketing.
Studiile de caz ale lucrărilor de licenţă luate de pe net nu sunt planuri de marketing.

Studiile de piaţă sau rapoartele de cercetare a unei pieţe nu sunt planuri de marketing.

Referatele la alte discipline nu sunt planuri de marketing.

Motivaţii ale realizării planului de marketing care nu se referă la studentul realizator

În secţiunea „Motivaţia realizării planului de marketing” studentul trebuie să răspundă la întrebarea: „Care este legătura mea, Prenume Nume, cu tema planului de marketing?” Sau: „De ce am ales TOCMAI această temă a planului de marketing?”. Răspunsul la aceste întrebări să conţină atât legătura studentului cu tema cât şi interesul studentului în viitor. Aştept ca în conţinutul acestei secţiuni să găsesc verbe la persoana întâi, singular.

Obiective care nu sunt SMART

Adică nu au cifre, nu fac referire la situaţii concrete, la date (zile, luni, ani), la instrumente şi indicatori.
Exprimările incorecte ale obiectivelor (de exemplu, creşterea vânzărilor firmei) sunt mai periculoase decât lipsa obiectivelor pentru că oferă ILUZIA că planificarea a fost făcută corect.

Obiective necorelate cu planul de activităţi şi cu bugetul

Obiectivele arată ce vrea managerul să realizeze, activităţile arată cum iar bugetul răspunde la indiscreta întrebare: „ Cât costă realizarea obiectivelor”.

Legătura aceasta între obiective- activităţi – buget este esenţa planului de marketing, de fapt a oricărui plan.

Bugete nerealiste

Bugetele de sute de mii sau milioane de lei/ euro sunt nerealiste. Studenţii nu ar trebui să facă planuri pe aşa mulţi bani. Îmi vine greu să cred că un student în anul III mă va convinge pe mine că ştie cum să cheltuie eficient o sută de mii de euro. Adică să facă cheltuielile cu planul de marketing să devină investiţii. Am făcut deja recomandări ca bugetul pentru planul de marketing să fie 10.000 lei.

Bugete care nu sunt T

Acel T în care deasupra în partea stânga sunt prezentate veniturile- pe surse iar în partea dreaptă cheltuielile-pe destinaţii. Un T mare care să conţină două T-uri mai mici. Am văzut tabele, liste de cheltuieli, chiar şi grafice, dar nu am văzut T-ul bugetului.

Bugete în care veniturile nu sunt egale cu cheltuielile

Am văzut multe planuri de marketing în a căror bugete veniturile erau mai mari decât cheltuielile, ceea ce îmi indicăfaptul că studentul nu a înţeles noţiunea de buget.

Evaluarea şi controlul sunt prezentate narativ

Nu am văzut nici un mecanism pentru evaluare şi control, nici un instrument, nici un grafic de control, nici o estimare a eventualelor probleme. Am văzut doar poveşti, în genul: „De evaluarea rezultatelor/ controlul planului se va ocupa dl. Ionescu, directorul de marketing...” (sau nu am văzut deloc această secţiune). În lipsa unor instrumente, grafice, tabele, mecanisme specifice pe care Ionescu le va folosi pentru evaluare şi control, aceste secţiuni au rămas orfane. 

Câteva greşeli des întâlnite în planurile de marketing

pe care le-am evaluat în ultima perioadă

Documente luate de pe Internet. Evident, proaste

Am găsit diferite documente care erau total sau parţial luate de pe Internet. Documentele sursă erau, eventual, numite planuri de marketing dar erau proaste, generale şi răsuflate.

sâmbătă, 4 februarie 2012

Criteriile de evaluare a prezentărilor personale

I-am pus pe studenţii cu care lucrez să îşi facă fiecare câte o prezentare personală în Power Point. Recent le-am trecut în revistă şi am structurat următoarele criterii pe baza cărora voi face de acum înainte evaluarea acestor prezentări.

Iată criteriile pe care le voi folosi pentru evaluare

  1. Autenticitatea, relevanța informaţiei, legătura cu domeniul de studiu
  2. Completitudinea referințelor la evoluţia, activitatea şi performanţele şcolare
  3. Referinţele la experienţa extracurriculară, organizaţională, managerială, de marketing sau de business
  4. Credibilitatea afirmaţiilor

Detalierea criteriilor

CRITERIU
PUNTAJ MAXIM
Observaţii: grile privind modul de calcul al punctajului
A.      AUTENTICITATE, RELEVANŢĂ A INFORMAŢIILOR, LEGĂTURA CU DOMENIUL DE STUDII
A.1 1 Enumeră caracteristici personale relevante, originale, distinctive, care au legătură cu procesul de evoluţie personală şi profesională şi cu domeniul marketing
10
Se va acorda punctaj maxim celor care enumeră minim 3 caracteristici personale relevante, originale, distinctive, care au legătură cu procesul de evoluţie personală şi profesională sau cu domeniul marketing. Se vor acorda mai puţine puncte în cazurile în care caracteristicile personale nu sunt credibile, nu au relevanţă, nu sunt în relaţie cu calitatea de student şi cu procesul de evoluţie personală şi profesională.
Îşi defineşte calităţile, abilităţile şi cunoştinţele în legătură cu domeniul de studiu şi activitatea de practică actuală şi viitoare în domeniul marketing, management sau business.
Se acordă 0 puncte pentru această dimensiune dacă nu este menţionată nici o caracteristică personală care să aibă legătură cu calitatea de student şi cu procesul de evoluţie personală şi profesională sau cu domeniul de studii.  
A.2. Face referire la viitor şi la obiectivele proprii legate de carieră în domeniul de studii
10
Face referire la viitor şi la obiectivele de carieră, domeniul în care doreşte să exceleze  şi face legătura între calitatea de student şi aceste obiective.
Se acordă doar 5 puncte dacă face referire doar implicit la aceste obiective
Se acordă  maxim 3 puncte dacă face referire a viitor fără a menţiona priorități pentru propria dezvoltare.
Se acordă 0 puncte dacă nu face deloc referire la viitor.
A.3. Aspect general, structurare logică şi coerent, creativitate, inedit
10
Se va acorda punctaj maxim pentru candidaţii ale căror prezentări  sunt bine structurate, prezentate logic şi au un aspect corespunzător, care dovedesc creativitate în prezentare şi relevă elemente inedite.
B. Completitudinea referințelor la evoluţia, ACTIVITATEA ŞI PERFORMANŢELE şcolarE
B.1.Referinţe la evoluţia şcolară anterioară  
10
Face referire la evoluţia şcolară de până în prezent, menţionează liceul absolvit, specializarea şi achiziţiile majore făcute pe parcursul şcolarizării.
B.2. Alte cursuri sau activităţi instructive absolvite (participarea la olimpiade, concursuri şcolare, olimpiade, şcoli de vară, cercuri, etc.)
10
Face referire la alte cursuri, experienţe curriculare şi extra curriculare, activităţi educaţionale care i-au oferit şi alte diplome, rezultate, experienţe, competenţe
Se vor acorda maxim 10 puncte în funcţie de relevanţa cursurilor absolvite pentru participarea la cursuri, şcoli de vară, olimpiade, cercuri, cursuri relevante pentru domeniul marketing, management, vânzări, business
0 puncte dacă nu face referire la nici un fel  de cursuri, activităţi şcolare sau activităţi instructive.
C. EXPERIENŢA EXTRACURRICULARĂ, ORGANIZAŢIONALĂ, MANAGERIALĂ, DE MARKETING SAU DE BUSINESS
C.1.Experienţă personală în afara procesului de învăţământ (chiar dacă activităţile au fost realizate în cadrul liceului, a Facultăţii şi a Universităţii)
10
Face referire la implicare şi experiențe în cadrul asociaţiilor de elevi, organizări de evenimente şcolare, participări la grupuri şi echipe artistice, sportive, activităţi de reprezentare, membru în comisii şi comitete, în organismele de reprezentare ale Facultăţii (ex: sef de grupă, reprezentare în Consiliul Facultăţii, în Senat, etc.).
Se vor acorda 10 puncte dacă a făcut sau face parte din astfel de structuri sau dacă a achiziţionat experienţe relevante de acest fel.
0 puncte dacă nu face deloc referire sau nu a fost deloc implicat în astfel de activităţi.
C.2. Experienţă  în ONG, organizaţii caritabile, asociaţii studenţeşti  sau voluntariat
10
Maxim 10 puncte dacă este sau a fost  membru al vreunei asociaţii studenţeşti sau altui ONG şi/sau dacă lucrează sau a lucrat ca voluntar.
0 puncte dacă nu face nici un fel de referinţă la calitatea de membru, participant sau nu a avut nici o experienţă în niciun fel de structură de acest tip.
C.3. Experienţă organizaţională, de proiecte, manageriale, de marketing sau de business

10
Se acordă puncte pentru experienţe în organizaţii, în cadrul locului de muncă sau a unei organizaţii în cadrul căreia activează sau a activat, pentru iniţierea sau implicarea în afaceri proprii sau ale altora, pentru poziţii manageriale – de conducere şi generare de rezultat din activitatea mai multor oameni sau echipe, pentru experienţe de marketing a unei afaceri, organizaţie, produs, idee sau cauză. Se vor atribui mai multe puncte dacă studentul face referinţele la cifre, date, fapte, rezultate concrete şi mai puţine puncte dacă referinţele sunt doar la poziţiile organizaţionale, manageriale, de marketing sau de business.
0 puncte dacă nu este şi nici nu a avut în niciun fel  experienţe organizaţionale, manageriale sau de business.
D. CREDIBILITATEA AFIRMAŢIILOR
D1. Cifre, date, fapte, dovezi
10
Se acordă până la 10 puncte dacă studentul furnizează cifre, date,referinţe la fapte şi situaţii concrete care dovedesc şi probează afirmaţiile referitoare la propria persoană, care constituie argumente obiective ale prezentării personale.
Se acordă 0 puncte dacă studentul nu prezintă ca argument nici o cifră, dată, faptă sau argument obiectiv
D2. Evaluarea din exterior a propriei persoane
10
Se acordă până la 10 puncte atunci când studentul dovedeşte că îl preocupă modul în care este evaluat de alte persoane, prin prisma unor criterii obiective, independente şi îşi arată străduinţa de a îndeplini acele criterii.
TOTAL
100


Câteva recomandări pentru susţinerea prezentării

În conţinutul prezentării sugerez studenţilor să nu folosească clişee, formule şi expresii des folosite şi uzate. Prezentarea personală trebuie să fie personală, autentică şi originală şi nu copy-paste după prezentările altora.

Exprimarea să fie la diateza activă: „Eu am făcut…”. Foarte mulţi studenţi folosesc în mod greşit diateza pasivă: „Am fost instruit…” sau cea reflexivă „S-au făcut cursuri…” şi folosesc pronume impersonale.

Fără greşeli de scriere pe slide-uri . Greşelile de scriere pe slide-uri sunt mortale.

Echilibrarea text - poze – elemente grafice sau simboluri. Nu vreau să existe prezentări cu slide-uri care conţin doar text, sau doar poze sau doar simboluri etc.

Orice idee, caracteristică, afirmaţie sau faptă trebuie însoţită de dovezi. De exemplu, afirmaţia „Am spirit de echipă.” ar trebui însoţită de dovezi: „Am participat la următoarele echipe…”, sau de poze cu studentul într-o întâlnire de echipă sau măcar o referinţă la ce spun alţii. De exemplu, foştii profesori, foştii şefi, evaluatori de mai demult etc. pot spune despre cineva că are spirit de echipă. În lipsa acestor dovezi formule de genul „spirit de echipă” sunt clişee, bune intenţii, afirmaţii fără valoare şi uneori chiar minciuni. Consider că nu poţi afirma că ai spirit de echipă dacă nu ai făcut parte niciodată dintr-o echipă, dacă nu ai petrecut timp suficient de îndelungat cu echipa respectivă, dacă nu ai contribuit la succesul echipei, dacă nu ai suferit pentru greşelile altor membri din echipă, dacă nu ai trecut prin stadii de cooperare şi conflict, ceartă şi împăcare, dacă nu ai poze cu echipa respectivă sau cu membrii ei. Simplul fapt că faci referate în comun cu doi-trei colegi nu înseamnă că ai spirit de echipă.

Vă doresc să faceţi prezentări de nota 100! Şi chiar peste…

Criteriile de evaluare a prezentărilor personale

I-am pus pe studenţii cu care lucrez să îşi facă fiecare câte o prezentare personală în Power Point. Recent le-am trecut în revistă şi am structurat următoarele criterii pe baza cărora voi face de acum înainte evaluarea acestor prezentări.