vineri, 29 noiembrie 2013

Despre bibliografia lucrării de absolvire

Orice lucrare de absolvire trebue să aibă o bibliografie. Bibliografia este o listă cu sursele de informaţii folosite la realizarea lucrării de absolvire care se pune la sfârşitul materialului scris, după concluzii.
Bibliografia este o dovadă a lucrării realizate de student care indică zonele de inspiraţie ştiinţifică, autorii, arată cât sunt de vechi sau de actuale sunt ideile, de unde provin ideile, arată dacă provin din România sau și din alte ţări. O bibliografie consistentă, nouă, cu actori de referinţă în domeniu, cu surse diversificate de informaţii din domenii cât mai diverse transmite mesajul că autorul materialului scris ştie la cine să se refere (la ce autori) în legătură cu tema abordată în cadrul lucrării de absolvire.
Dintre sursele de informaţii cele mai importante sunt cărţile. Alături de cărţi mai sunt şi  alte surse de informaţii, ca articole din reviste de specialitate, articole din presa cotidiană sau din presa economică însă credibilitatea acestor surse nu este la fel de mare ca a cărţilor. Cărţile de specialitate reprezintă cea mai credibilă şi serioasă sursă de informare. Pe lângă acestea, lista din bibliografie poate să conţină şi articole, reviste, site-uri de internet, studii şi statistici, documente interne din organizaţia studiată, comentarii ale unor specialişti din domeniul marketingului sau din alte domenii etc.
Ca structură, bibliografia unei lucrări de absolvire în domeniul marketing va conţine bibliografie de marketing general, bibliografie de marketing de ramură (servicii, internaţional, comportamentul consumatorului etc), bibliografie din domenii conexe, ghiduri şi manuale de operaţiuni specifice, manuale de proceduri, manuale interne ale organizaţiei, standardele de producţie / vânzare / servire / organizare a activităţii.
În plus, de cele mai multe ori este necesar să fie citată legislaţia din domeniul de activitate a organizației şi a marketingului în domeniul produselor şi serviciilor organizației.
Pentru o lucrare mai amplă, de exemplu ca lucrarea de diplomă, este necesar să fie citaţi autorii de referinţă în domeniul marketingului sau a marketingului de ramură.
Din considerente de patriotism local şi pentru a dovedi că studentul a parcurs cursurile din cadrul facultăţii, este necesar să fie citate toate cadrele didactice ale facultăţii care au contribuţii în domeniul respectiv.
Din considerente de noutate a bibliografiei, este necesar ca trei pătrimi (75%) dintre cărţile citate să fie actuale, din ultimii cinci ani.
Din necesitatea de a fi conectaţi la ideile internaţionale din domeniu, se recomandă studenţilor să consulte şi bibliografie din alte limbi de circulaţie internaţională, în primul rând în limba engleză.
În realizarea bibliografiei generale, de la sfârşitul materialului scris, este necesar să se structureze bibliografia pe părţi:
A.    cărţi
B.    articole
C.   materiale interne din organizaţie
D.   surse statistice
E.    legislaţie
F.    site-uri de Internet
G.   alte surse
În plus, este necesar ca fiecare sursă de bibliografie să fie numerotată. Numărul surselor de bibliografie este un indicator important al valorii materialului scris realizat

Metodologia folosită pentru cercetare

Cercetarea care trebuie făcută pentru lucrarea de licență trebuie să aibă la bază o metodologie de cercetare specifică.

Iată o sursă pentru a învăța din ce în ce mai bine metodologia cercetării. O găsiți aici.

luni, 25 noiembrie 2013

Semnificaţiile manageriale ale unui buget


...sau de ce să îţi alcătuieşti bugete pentru managementul propriilor bani?


Un buget este o modalitate de planificare a cheltuielilor viitoare bazat pe calculul analitic al cheltuielilor cunoscute sau a celor trecute. În cadrul unui buget se planifică în primul rând cheltuielile, suma lor şi destinaţia, în al doilea rând modul în care se asigură veniturile, sursa lor şi valoarea.


Toate activităţile sau proiectele importante al tale merită un buget.
Realizarea unui buget duce la:
  1. cunoaştere analitică a ceea ce a fost
  2. ordine în cheltuieli 
  3. predictibilitate: să ştii la ce să te aştepţi în viitor
  4. o posibilitate de control a ceea ce va fi
  5. un termen de comparaţie
  6. o certitudine financiară
  7. o disciplină: rigoarea, consecvența, spiritul analitic de întocmire și înregistrare a banilor. 
Atunci când există bugete, certitudinea şi disciplina financiară sunt mai mari. Chiar dacă nu vă încadraţi în buget, măcar aveţi un termen de comparaţie, iar data viitoare veţi şti să faceţi un buget mai realist.

Pentru ce anume să îţi faci bugete? Pentru cheltuielile curente ale unei luni atât pentru cele personale cât şi pentru cele ale firmei tale sau cele legate de serviciu Dacă conduci o firmă, fă bugete pentru toate activităţile sau sarcinile importante sau frecvente, pentru producţie, pentru cumpărări, pentru relaţiile cu clienţii, pentru instruirea personalului, pentru studierea pieţei şi pentru marketing, pentru publicitate, pentru participarea la târguri, pentru asigurări etc.

Un buget nu îţi aduce bani mai mulţi în mod direct, ci indirect. Deprinderea de a face bugete te ajută să faci cheltuieli mai judicioase, mai eficiente şi mai bine planificate.

De exemplu educaţia, sănătatea sau vacanţa ta. Vei vedea atunci când faci bugete că unele categorii se diminuează pe seama sporirii ponderii altora.

Dacă conduci o maşină, poţi calcula cât te costă maşina, adunând totalitatea cheltuielilor anuale pe care le faci cu maşina: combustibil, ulei, revizii, reparaţii, piese de schimb, rate şi dobânzi plătite, asigurări, reparaţii, amenzi, taxe şi impozite, cauciucuri de vară/ iarnă, echipare de vară /iarnă, servicii diverse etc. împarţi aceste cheltuieli la 12 luni sau la numărul de kilometri parcurs cu maşina şi poţi afla cât costă folosirea maşinii tale. Această informaţia o vei folosi atunci când îţi vei alcătui bugetul pentru anul următor şi vei înscrie în el costurile maşinii. Dacă conduci o gospodărie, fă-ţi un buget pentru cheltuielile curente ale gospodăriei.

Ceea ce este interesant este că la facultate economiștii învaţă despre bugete ale firmelor, organizaţiilor, instituţiilor, proiectelor. Nu este prevăzut nicăieri, după ştiinţa mea, un curs referitor la finanţele personale care să îi înveţe pe studenţi cum să îşi gestioneze propriii bani. Încă! Dar poate că Eusebiu Burcaş face asta. Sau Luca Dezmir.

Cred cu tărie că managerii vor avea o atitudine sănătoasă faţă de banii organizaţiei pe care sunt puşi să o conducă doar dacă şi-o formează de acasă, prin managementul propriului buget.

Semnificaţiile manageriale ale unui buget


...sau de ce să îţi alcătuieşti bugete pentru managementul propriilor bani?

Un buget este o modalitate de planificare a cheltuielilor viitoare bazat pe calculul analitic al cheltuielilor cunoscute sau a celor trecute. În cadrul unui buget se planifică în primul rând cheltuielile, suma lor şi destinaţia, în al doilea rând modul în care se asigură veniturile, sursa lor şi valoarea.

Lucrarea de absolvire se bazează pe cercetare

Lucrarea se bazează pe cercetare pentru că trebuie să aibă la bază efortul studentului prin care acesta caută şi găseşte lucruri noi pe care studentul le evidenţiază ca fiind valoarea cercetării sale, valoarea adăugată de student la lucrarea de absolvire.

Cercetarea este producţia de cunoaştere. Aceasta se realizează prin căutarea, găsirea, analiza, interpretarea şi înţelegerea informaţiilor şi cunoştinţelor găsite. Cercetarea înseamnă că studentul trebuie să facă eforturi de a cunoaşte (suplimentar) realitatea, dincolo de ceea ce este binecunoscut şi direct accesibil prin simţuri, prin percepţia empirică sau prin bunul simţ.

O altă sursă a valorii cercetării este aplicarea unei metodologii noi şi inedite de cercetare, care nu a mai fost folosită până acum. Metodologia se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor şi instrumentelor pe care studentul le poate aplica pentru a descoperi realitatea.

Lucrarea trebuie să prezinte o parte din realitate, pe care studentul trebuie să o investigheze utilizând metode de cercetare vechi sau noi. În cadrul lucrării sale, studentul va trebui să prezinte următoarele cercetări:
  1. În partea teoretică, o cercetare a teoriei domeniului. Rezultatele se văd în bogăţia referinţelor bibliografice, diversitatea lor, frecvenţa citării, noutatea titlurilor cărţilor, a articolelor şi a surselor de Internet.
  2. În partea dedicată studiului de caz, studentul va trebui să cerceteze un domeniu al realităţii marketingului, a pieţei, a firmei şi poziţiei sale pe piaţă, diferite aspecte legate de clienţi, consumatori şi utilizatori şi alte asemenea realităţi.

duminică, 24 noiembrie 2013

Pagina Google+ Marketing educațional

Am realizat această pagină pentru a colecta resurse de marketing pentru educație. Aplicarea marketingului în educație este una dintre preocupările mele majore. 

Vă invit, așadar, să urmăriți pagina Google+ Marketing educațional. 

sâmbătă, 16 noiembrie 2013

Norii de cuvinte - ce sunt și la ce folosesc?

Norul de cuvinte îl ajută pe cititor să "fotografieze" sau "scaneze" foarte ușor conținutul unui text. Este, de fapt, un instrument de utilizat în analiza de conținut. Cititorul norului va identifica cuvintele frecvente dintr-un text și va putea afla, în mare, despre ce este vorba înainte de a citi integral textul. Sunt excelente instrumente de folosit în educație și cercetare. Cel mai folosit generator de nori de cuvinte este Wordle.com.

Am lucrat cu studenții la realizarea unui nor de cuvinte pentru diferitele conținuturi didactice. În exercițiul cu studenții, ei compuneau norul de cuvinte, scriindu-le pe tablă. Am conchis că un nor de cuvinte dens arată cât de mult au asimilat studenții un anumit conținut. Astfel, norul de cuvinte poate fi un instrument folosit pentru evaluarea asimilării conținutului unui curs și, de asemenea, un excelent instrument pentru învățare. În plus, elaborarea unui nor de cuvinte este un instrument de a învăța în comun. Utilizarea sa este utilă pentru a învăța pe mai departe pe tot parcursul vieții.

Iată nouă generatoare de nori de cuvinte care nu sunt Wordle.

Iată cum arată norul de cuvinte al acestei publicații, așa cum ne spune Wordle:
De la Caseta de colectare
Faceți exerciții de relizare a norilor de cuvinte umplând o foaie, o tablă, o foaie de flipchart, o coală A3 cu cuvinte dintr-un anumit domeniu. Faceți asta în comun cu alți colegi sau prieteni. Va fi chiar distractiv. Apoi, asupra cuvintelor scrise la întâmplare procedați la clasificare, formarea de propoziții, realizarea de diagrame și legături între cuvintele scrise, colorați sau hașurați cuvintele în culor diferite după categoriile din care fac parte, inițiați și dezvoltați categorii atribuindu-le culori sau semne iconice particulare (de exemplu, cerc, pătrat sau triunghi), realizați hărți conceptuale sau infografice folosind cuvintele din nor. 

Jucați-vă cu cuvintele. E distractiv.

duminică, 3 noiembrie 2013

Posibilităţi ale utilizării comunităţile online

Înţeleg prin comunităţile online forme agregate de interacţiune a mai multor persoane conectate la aceeaşi aplicaţie online. Includ aici grupurile de comunicare Yahoogroups sau Google Groups, grupurile de pe Facebook, comunităţile ori paginile Google+.



Am fost preocupat de comunităţi încă dinainte de apariţia şi utilizarea internetului, pe atunci, mă ocupam de comunitățile offline în genul asociaţiei studenţeşti, a grupurilor de studenţi etc., considerând că apartenenţa la comunitate creşte valoarea unui individ. Am aflat ulterior că am intrat în era accesului, că accesul este o resursă iar apartenența la comunităţi oferă acces. De vreme ce accesul este un lucru bun, am vrut să-l ofer şi studenţilor, pe lângă conţinutul în idei al disciplinelor pe care le predau.

Încet, încet, în lucrul cu studenţii am generalizat utilizarea comunităţilor, considerând că ele aduc un plus de valoare în educaţie. De prin 2005 până în 2010 am utilizat Yahoogroups, apoi am trecut pe Google Groups. Cele mai dinamice comunităţi în prezent la care studenţii aderă cu entuziasm sunt cele de pe Facebook. Eu cred că Google oferă mai multe posibilităţi pentru educaţie (Google Sites, bloguri, comunităţi Google+, pagini tematice Google+, documente distribuite online prin Google Drive, formularele de colectare a informaţiilor Google Forms, sisteme de notificare a membrilor, sisteme de măsurarea a audienţei şi multe altele)

Sintetizez mai jos câteva concluzii proprii referitoare la comunităţile online:

1. Mediul online creşte potenţialul unei comunităţi, le permite membrilor să fie informaţi, să interacționeze să primească şi să ofere resurse.

2. Social media potenţează valoarea comunităţilor online: creşte nivelul de interactivitate, diversitatea resurselor distribuite (poze, filme, articole online, linkuri, aplicaţii online), creşte ușurința comunicării, rapiditatea răspunsurilor şi selectivitatea răspunsurilor pozitive (adică faptul că permite doar răspunsurile încurajatoare: Like! – pe Facebook sau +1- la Google)

3. Există un mare potenţial pentru comunităţile online în educaţie, în cercetare, în marketing şi în management. Eu m-am gândit la următoarele:

În cercetare, comunităţile online pot concentra resurse: persoane interesate, surse de informaţii, conversații pe ipoteze şi direcţii de orientare a cercetării, idei, puncte de vedere diferite. Comunităţile permit o abordare a unei teme de cercetare cât mai aproape de 360⁰. Să le folosim, deci, în cercetare.

În educaţie se pot realiza:
  • comunităţi ale clasei, ale elevilor / studenţilor / părinţilor / profesorilor sau alţi stakeholderi;
  • comunităţi ale programului de studii. De exemplu, toţi profesorii care predau la aceeaşi clasă sau la acelaşi program de studiu;
  • comunităţi create de profesorul îndrumător. De exemplu, profesorul îşi poate forma o comunitate cu toţi studenţii pe care îi îndrumă la lucrări de licenţă şi disertaţii, îndrumătorul de doctorat îşi poate crea o comunitate cu toţi doctoranzii;
  • comunităţi ale unor lecţii. De exemplu, profesorul îşi poate dezvolta o pagină Facebook, Google+, un site Google sau un blog pentru o disciplină pe care o predă, poate „înscrie” pe acea pagină în mod selectiv şi alţi cursanţi decât cei pe care îi furnizează instituţia de învăţământ.
În marketing, firmele pot realiza comunități ale clienţilor - în general, sau comunități ale utilizatorilor unui produs anume. Prin intermediul acestor comunităţi firmele pot primi informaţii despre nevoile, dorinţele şi cerinţele specifice ale clienţilor, despre ce le-a plăcut şi ce nu le-a plăcut la produs, la ofertă, pot culege sugestii privind îmbunătăţirea produsului, pot urmări eficienta unor agenţi, acţiuni sau elemente de marketing, pot furniza clienţilor sugestii privind îmbunătăţirea utilizării produsului pentru a extrage maximum de utilitate din folosirea sau consumul lui. Pe scurt, prin intermediul comunităţilor firmele pot achiziţiona resurse şi pot furniza valoare.

În management, organizaţiile pot folosi comunităţile pentru a constitui, consolida şi facilita funcţionarea unor echipe de lucru, de cercetare pe diferite teme, de îmbunătăţire a unor procese sau a unor produse, de realizare a unor proiecte.

O idee: prin intermediul unei pagini Google+ se poate distribui într-o organizație tema de discuţie a zilei, ideea unui coleg – proclamată ideea zilei, agenda zilei sau … meniul zilei.