joi, 22 ianuarie 2015

Cum arată lucrările de examen ale studenţilor

pe care îi notez cu notele cele mai mici

Am apucat deja să categorisesc următoarele situaţii în care studenţii iau note mici la examen:

Studentul nu scrie nimic pe foaie

În această situaţie dau nota 1 (unu). Aceasta este semnificaţia notei 1: foaia alba!

Studentul nu scrie la subiect

Aceste situaţii le evaluez cu note de 2, 3 sau 4. în funcţie de alte situaţii posibile:
  1. studentul a confundat subiectul. Cu alte cuvinte a scris bine la alt subiect. Atunci nota este 4, apreciez faptul că ştie. Depunctez faptul că nu ştie ce vreau eu să îmi arate.
  2. studentul scrie din burtă. Adică propoziţii care nu au nici o legătură cu subiectul în discuţie sau cu ce scrie în curs despre subiect. De regulă aceşti studenţi nici nu au vocabular de specialitate, nu cunosc şi nu folosesc termenii, folosesc cuvinte din limbajul cotidian cărora le asociază semnificaţii de specialitate dar fie nu nimeresc, fie se referă la concepte care au în limbajul de specialitate altă denumire. Când studentul bate câmpii sau face consideraţii tâmpe pe marginea unui subiect necunoscut dau 2 sau 3.
  3. Există situaţii când ceea ce scriu aceşti studenţi este coerent şi dovedesc faptul că au o cultură generală destul de bună. Dacă însă observ că în răspunsul scris nu apare nici o idee din materia de curs dau nota 4.

Studentul scrie multe povești, din categoria "trei de-un leu"

Desigur, fac eforturi să citesc ceea ce scrie. Dar nu prea mare. Ăştia care scriu povești trei de-un leu de regulă bat câmpii. Am întâlnit studenți care spuneau cu mândrie: „Am ştiu tot. Am scris şase pagini!” De fiecare dată când citesc cu atenţie lucrările de acest fel identific multe greşeli de logică sau de gramatică, paşaportul sigur pentru luna septembrie. Pe unii, chiar îmi pare foarte rău că nu îi pot trimite înapoi în clasa a patra din şcoala primară.

sâmbătă, 17 ianuarie 2015

Procesul de învățământ poate fi îmbunătățit prin realizarea de vizite didactice

Vizita didactică reprezintă cadrul organizat de interacţiune între studenţii participanţi la activităţile didactice şi cadrul didactic coordonator pentru aceste activităţi şi reprezentanţi ai mediului economic, social şi instituţional la sediul unităţii (UES) sau la sala de curs şi/sau seminar la facultate.

Scopul vizitei este crearea de punţi de legătură între şcoală şi constituenții acesteia (studenţi, profesori, conducere), care să ajute la îndeplinirea obiectivelor prevăzute în procesul de învăţământ.

Vizita poate fi de două feluri:

  1. Reprezentanţii unei organizaţii vin la facultate, în cadrul orelor de curs / seminar
  2. Studenţii şi cadrul didactic îndrumător se deplasează la sediul unităţii. Deplasarea poate fi organizată (se stabileşte întâlnirea într-un loc prevăzut şi deplasarea se face cu grupul) sau neorganizată (se stabileşte ca loc de întâlnire intrarea unităţii vizitate).

Am identificat șapte principii ale desfăşurării unei vizite


Principiul nr. 1. Vizita să fie desfășurată într-un cadrul organizat

Desfăşurarea unei vizite într-un cadru organizat presupune că vizita se planifică, se organizează, se derulează şi supraveghează după nişte reguli, respectând anumite proceduri (paşi de urmat).

Profesorul poate implica studenţii în organizarea vizitei. Fiecare vizită trebuie să fie pregătită în avans, până la cele mai mici detalii, de către eventualul student responsabil de vizită, care, ar fi bine bine să realizeze în urma vizitei un raport sintetic al vizitei. Implicarea studenților se poate realiza prin aceea că studenții fac poze, înregistrează video vizita, desigur, cu acordul prealabil al gazdelor.

Idee: pe tot parcursul vizitei studenții ar putea să poarte ecusoane cu numele şi apartenența lor la Universitatea din Oradea la vedere, astfel ca gazdele să știe cui se adresează, iar atunci când un student pune o întrebare să știe cum îl cheamă pe cel care pune întrebarea.


Principiul nr. 2. În realizarea unei vizite să fie implicate mai multe părți

Părțile implicate în realizarea unei vizite pot fi:
  • universitari (studenți și profesori)
  • reprezentanți ai mediului de afaceri, mediului instituțional, furnizori de expertiză de pe piața muncii, posibili/viitori angajatori (pentru studenți)
  • persoane cu rol de însoțitori și / sau ajutoare

Principiul nr. 3. Cu ocazia vizitei didactice să fie realizate cât mai multe interacțiuni

Interacțiunile sunt întâlniri. Cu ocazia vizitei, înainte, în timpul și după vizită, este necesar să existe interacțiuni cât mai profunde și complexe între participanții la vizită. Studenților li se va atrage atenția că vizita didactică este o fereastră de oportunitate pentru ca ei să poată interacționa cu mai multe persoane, în special cu persoanele din firme, cu managerii, cu persoanele cu roluri manageriale, cu specialiștii în marketing, vânzări, relații cu clienții etc. Este de dorit ca interacțiunile ocazionate cu ocazia vizitei să genereze cât mai multe discuții

În cadrul vizitei, studenții sunt încurajați să pună întrebări. Întrebările pot viza aspecte de interes general despre firmă, aspecte de interes al marketingului precum și alte aspecte pe orice temă de interes a participanților (dar care nu vor depăși cadrul academic de interacțiune).

Este bine ca întrebările să fie notate pentru că ele pot servi ca argumente pozitive în evaluarea studentului de către profesor.

Posibile întrebări de pus sau subiecte de discutat în cadrul vizitei
  • Ce fac angajații responsabili cu marketingul / agenții de vânzări zilnic / săptămânal / lunar / anual
  • Oamenii de marketing / vânzări sau relații cu clienții care sunt buni: ce caracteristici au, ce activități desfășoară, pregătire, atitudini
  • Despre produsele pe care le vinde firma: caracteristici, avantaje, beneficii, comparație cu alte produse
  • Cum se desfășoară marketingul în firmă / unitate
  • Cât se cheltuie pentru marketing în unitatea dvs?
  • Cum se desfășoară procesul de vânzare în unitatea dvs?
  • Ce fac managerii în fiecare zi? Cum își împart timpul? Este adevărat că...?
  • Ce cred managerii că ar trebui să facă studenții (Dacă ați fi în locul nostru ce ați face? Ce sfat ne dați?)
  • Ce cred managerii despre studenți / absolvenți / universitate etc (Ce experiențe ați mai avut cu studenții ? Cum s-au prezentat absolvenții care au ajuns să lucreze la dvs.? Ce să facem pentru a fi mai buni ca ei?)

Principiul nr. 4. Toate părțile să obțină avantaje în urma vizitei didactice

Este esenţial ca, în urma vizitei, părţile să genereze şi să dobândească avantaje:

Avantajele pentru studenţi:
  • dobândesc experienţă în contactul cu firmele, mai multe cunoştinţe în domeniul de activitate al unităţii vizitate
  • au acces la studii de caz: pot vedea pe viu cine sunt aceste firme şi ce fac ele, pot identifica instrumente folosite în activitatea unităţii vizitate şi/sau instrumentele de marketing
  • văd/întâlnesc oameni (profesionişti) implicaţi în activităţi specifice domeniul de activitate şi marketingul din domeniul respectiv
  • văd cum arată firmele pe dinăuntru. Ar putea să lucreze în viitor în cadrul acestor firme sau să se întâlnească cu agenţi ai acestor firme
  • dinamism, inedit, distracţie, interesant, încurajator
Avantajele pentru firme:
  • firmele văd în studenţi aflaţi în vizită posibilitatea unor viitori: angajaţi, clienţi şi/sau fani, suporteri
  • manageri din firme raportează superiorilor lor că au desfăşurat proiecte de vizibilitate în mediul economic şi social
  • manageri se simt utili prin faptul că împărtășesc studenților „secretele”/factori de succes ai activităţi şi profesiei lor. Prin aceasta îşi satisfac nevoia şi /sau funcţia de responsabilitate socială.
  • întrerupe monotonia unei activităţi profesionale de rutină
  • se creează un eveniment de firmă
Avantajele pentru facultate
  • prin vizită se cimentează legătura cu mediul de afaceri. Vizita didactică un element de legătură între școală și mediul economic, social și instituțional. Punțile de legătură pot fi formalizate în acorduri scrise de parteneriat, convenții de practică, contracte de voluntariat etc. 
  • prin vizită se creează premisele pentru a semna acorduri de cooperare pentru practică, implicarea studenților în stagii de internship și / sau voluntariat
  • vizita poate contribui la îmbunătățirea proceselor de evaluare prin aceea că profesorul îi poate cunoaște mai bine pe studenți, îi poate vedea cum se manifestă, ce întrebări pun, care sunt zonele lor de interes
  • Vizitele pot fi premisele sau urmările altor activităţi şi obligaţii didactice ale studenţilor, pentru practica studenţilor și pentru temele studenţilor (de exemplu, plan de marketing, cercetări de marketing, studii de piaţă, proiecte, lucrările de licență)

Principiul nr 5. Vizita didactică trebuie să ajute la îndeplinirea obiectivelor prevăzute în procesul de învățământ

Vizita didactică trebuie să ajute la îndeplinirea obiectivelor aferente disciplinelor. Vizita didactică trebuie să ajute la achiziționarea competențelor de către studenți. Competențele studenților se referă la finalităţile pregătiri studenţilor în cadrul ciclului de învățământ pe care îl urmează: licenţă, masterat.

Principul nr. 6. Pentru a spori impactul vizitei se pot folosi câteva instrumente

De exemplu, 
  • Fișa vizitei – un document scris care cuprinde toate elementele care sunt necesare pentru a înţelege vizita. Vezi aici un exemplu. 
  • Rapoartele individuale – documente scrise completate de studenți care conțin reflectarea în scris a vizitei făcute de fiecare participant. Vezi aici un exemplu. 
  • Înregistrările cu ocazia vizitei:
    • audio
    • foto
    • video
    • în scris
  • Corespondența în legătură cu vizita, care poate fi: înainte sau în urma vizitei
  • Elementele de identitate de grup; instrumente de marketing de grup:
    • pliantul specializării
    • insigne cu nume
  • Se poate reflecta vizita în sistemele de comunicare școlare şi/sau publice (de exemplu, articolele de presă, ştirile de televiziune)
  • Vizita se poate nota în jurnalul specializării

Principiul nr. 7. Să existe cât mai multe urmări (Follow Up) ale vizitei

Câteva posibile urmări ale vizitei:
  • Studenţii să îi invite pe coordonatorii de practică la facultate, la orele noastre, la proiectele şi activităţile comune.
  • Studenţii să identifice în unităţile vizitate subiecte pentru lucrările de licență şi / sau de dizertaţie. Pentru aceste subiecte, studenţii pot identifica în unităţile vizitate persoanele care pot oferi cele mai multe detalii.
  • Studenţii pot prelua idei de afaceri.
  • Studenţii pot scrie articole de presă sau articole pe blog, pe Facebook, în reviste etc.
  • Unitatea poate identifica viitori colabratori sau angajați printre studenți pe care îi poate implica proiecte, campanii sau chiar să le ofere locuri de muncă permanente. 
  • Între facultate și unitatea vizitată se încheie un acord de parteneriat instituțional. 

sâmbătă, 3 ianuarie 2015

Avantajul de a fi copac

Fiind copac ești o trecere, ești un drum, ești un reper. Ești o trecere de la mic la mare, de la sine la lume, de la pământ la cer. Fiind copac unești pământul cu cerul, trecutul cu prezentul și prezentul cu viitorul.

Fiind copac mari artiști cântă despre tine.



Fiind copac ești un reper- îi ajuți pe călători să nu se rătăcească.

Fiind copac faci cinste tuturor copacilor. Un copac e o ființă bună- nu atrage ura, resentimentele și invidia nimănui, nici măcar a celorlalți copaci.

Fiind copac ești mai mult decât lemnul, seva și frunzele care te formează. Pentru că un copac nu trăiește numai pentru sine, el creează și găzduiește o întreagă lume în sistemul biodiversității lui, păsărele, gândăcei, furnicuțe, veverițe, omizi și viermișori, mușchi, ciuperci și multe alte viețuitoare. Fiind copac poți găzdui în scorburile tale familii întregi de animale din pădure.

Fiind copac uneori ești salvarea celor atacați de fiare ori a celor pe care i-au luat apele. Alteori ești o scară- un drum de urcare a celor care vor să vadă lumea de sus.

Fiind copac faci umbră, răcoare și plăcut în jurul tău, oferi odihnă și alinare celor obosiți.

Fiind copac după moarte, te transformi în ceva util, care dăinuie mult timp după ce copacul nu mai este.

Fiind copac, ai o altă perspectivă asupra lumii.

Chiar că merită să fii copac.