luni, 29 august 2016

Power Point - Punct Putere de Vedere

PowerPoint dă putere unui punct de vedere. Da, sau nu?



Criticii spun că universitățile ar trebui să descurajeze Power Point pentru că îi tâmpește pe studenți iar pe profesori îi face mai plictisitori decât sunt ei de fapt.

Un tip deștept spunea odată: „Fiecare om are un anumit orizont. Când orizontul se îngustează și devine infinit de mic, el se transformă într-un punct și atunci omul afirmă răspicat: Acesta este punctul meu de vedere".

Fie el și PowerPoint, adaug eu. 

Altcineva spunea la o conferință: „Aveți un PowerPoint sau CHIAR aveți ceva de spus?”

Pe mine personal, mai mult decât mă bucură discuția despre PP, mă bucură preocuparea exhibată public pentru evaluarea și măsurarea eficienței și eficacității învățării, a strategiilor și instrumentelor folosite, preocupare pe care unii profesori, îngrijorați fiind din pricina salariilor mici, au pierdut-o pe drum.

miercuri, 17 august 2016

Trei categorii de acțiuni prin care o universitate ar putea să promoveze inițiative antreprenoriale în comunitatea locală

Sursa imaginii: Old Dominion University

Prin promovarea comportamentului antreprenorial al membrilor comunității universitare

Cei mai vizibili și mai importanți membri ai comunității universitare sunt profesorii, studenții, absolvenții, angajații și, eventual, partenerii. 

Prin „promovarea” comportamentului antreprenorial înțeleg:
  • Declararea (la nivelul cel mai înalt) a antreprenoriatului ca valoare universitară, ca fiind unul dintre obiectivele conștient asumate, una dintre strategiile sau finalitățile dorite ale universității.
  • Intensificarea informării referitoare la antreprenoriat, la concepte, strategii, instrumente, modele, actori, activități și rezultate, forme organizatorice, bune practici prin cursuri și programe universitare, conferințe, dezbateri, publicații, produse informaționale ș.a.
  • Prin asumarea ca marcă distinctivă a universității a unor elemente care țin de antreprenoriat de exemplu, cursuri și programe universitare, conferințe, dezbateri științifice sau publice referitoare la antreprenoriat, proiecte instituționale, incubatoare, laboratoare, start-up-uri, spin-off-uri, centre de cercetare sau de servicii care să devină marca antreprenorială a universității. 

Prin deschiderea spre colaborarea cu actorii comunitari

Colaborarea cu actori comunitari terți presupune asumarea expresă a responsabilității universității față de comunitate.

Pe de o parte, actorii comunitari pot fi implicați în inițiativele antreprenoriale ale membrilor comunității universitare, pe de altă parte membrii comunității universitare pot fi îndemnați să participe în acțiuni, proiecte, programe, rețele, organizații, afaceri ale actorilor din comunitate.

Prin dezvoltarea unor instrumente în sprijinul antreprenorilor

„Dezvoltarea” înseamnă cercetare, evaluare, încercare, analiză, testare, comparare, continua îmbunătățire, adecvare, actualizare, contextualizarea sau adaptarea lor la un context specific. Uneori prin simpla lor copiere, transpunere ori multiplicare.

Instrumente în sprijinul antreprenorilor pot fi:

  • Forme organizatorice instituționale de promovare a antreprenorilor și a comportamentului antreprenorial: incubatoare, start-up-uri, spin-off-uri, centre de resurse, centre de cercetare, organizații și structuri inovatoare, parcuri științifice și tehnologice, clustere ș.a.
  • Forme de relaționare și comunicare cu și între antreprenori (prezenți sau viitori, din rândul comunității universitare sau din afara ei): parteneriate, relații, rețele și interacțiuni, formale sau informale, online sau offline. Totalitatea acestor forme formează un fel de pânză de păianjen informațională și relațională. De exemplu, organizarea unor seri (dejunuri, discuții) antreprenoriale, organizarea unor competiții, expoziții de produse, crearea unor formuri de comunicare și interacțiune online sau offline, implicarea unor antreprenori în activitățile și procesele universitare etc. Scopul tuturor acestor instrumente ar fi contagiunea comportamentului antreprenorial.
  • Forme de dezvoltare și de distribuirea a Know how-ului și bunelor practici referitoare a antreprenoriat: cursuri, manuale, ghiduri, conferințe, publicații, site-uri de internet, aplicații informatice, 
  • Procese, reguli și standarde interne care să recunoască, evalueze și să încurajeze orientarea învățământului și cercetării universitare în direcția dezvoltării antreprenoriatului- a comportamentului antreprenorial, a antreprenorilor și a eficienței acțiunilor antreprenoriale. De exemplu, cerința ca studiile de caz din cursurile universitare să fie- acolo unde se poate, ale unor antreprenori din comunitatea locală, cerința implicării directe a antreprenorilor din comunitate în procesul de învățământ, cerința ca rezultatele cercetării universitarilor să aibă utilitate pentru comunitate, dezvoltarea unor standarde de măsurare a utilității etc.

vineri, 12 august 2016

Ronnie face experiența de învățare inedită, originală și memorabilă

Faceți cunoștință cu Ronnie, o profesoară amuzantă din mediul online.

Ronnie vă poate învăța foarte multe lucruri utile. Ce mai știe Ronnie să facă este să pună haz în procesul de învățare astfel încât să îl faciliteze, să îl stimuleze, să facă experiența de învățare inedită, originală și memorabilă. Eu unul am râs în hohote!

Apropo, site-ul www.EngVid.com este o colecție excelentă de resurse pentru cei care învață (learn or teach) limba engleză.

miercuri, 10 august 2016

Turism: topul țărilor

Aici se află topul țărilor după venituri din turism și după cheltuielile turistice. Mi se pare că informația este extrem de interesantă. 



Odinioară, când îmi făceam lucrarea de licență profilul Turism și Servicii la facultate, aș fi plătit gras pentru astfel de informații (nu bani, că nu aveam, dar timp, efort, deplasări, notițe, xeroxuri, împrumutat cărți, permise la bibliotecă - umblam de nebun pe la Cluj și Timișoara la bibliotecile universitare).

Acum, le primesc moca, gata interpretate, gata reprezentate grafic cu hărți colorate, sugestive. Mulțumesc, Internet. Așa că, generos, le dau Share. Tot s-o fi găsit vreun student care încă nu și-a dat licența.


duminică, 7 august 2016

Lucrul cu fişiere partajate pentru lucrarea de absolvire

Fişierele partajate

Sunt fişiere încărcate pe un server de Internet care pot fi prelucrate şi modificate (sau doar vizualizate) de către două părţi în acelaşi timp care se află în acelaşi timp şi în acelaşi loc în faţa aceluiaşi calculator sau în propria reţea LAN locală.
Google suportă fişiere partajate şi oferă fiecărui utilizator de Gmail posibilitatea să îşi încarce propriile documente şi să le partajeze cu alţi utilizatori.
Condiţia pentru a lucra cu fişiere partajate pe Google Docs este ca ambii utilizatori (atât profesorul cât şi studentul) să aibe username şi parolă pe Google.

Necesitatea de a lucra cu fişierele partajate

Este dată de nevoia ca atât îndrumătorul cât şi studentul să aibă acces la document, pe măsură ce studentul lucrează la realizarea lui.
Beneficiile lucrului cu fişiere partajate sunt:
  1. profesorul vede ce modificări a făcut studentul în realizarea diplomei, pe măsură ce studentul face progrese în realizarea lucrării;
    1. studentul poate lucra pe propriul calculator la lucrarea de diplomă şi după ce termină o sesiune de lucru încarcă noua versiune a documentului şi îl invită pe profesor să vadă fişierul prin paşii de mai jos.
    2. profesorul poate accesa documentul studentului de pe orice calculator conectat la internet, oricând vrea.
  2. profesorul nu mai trebuie să se întâlnească fizic cu studentul. Nu mai depindem de programul de consultaţii, de posibilitatea ca studentul să se ceară de la serviciu pentru a ne întâlni etc.
  3. studentul mai poate invita şi alţi colaboratori sai vizitatori pe propriul document pentru a primi şi sugestiile acestora.
    1. de exemplu, un alt coleg, care are o temă înrudită
    2. managerul din cadrul organizaţiei unde studentul îşi face studiul de caz.
    3. alţi specialişti din diferite domenii, care ar putea avea un cuvânt de spus în legătură cu tema lucrării de diplomă.

Paşii pentru a lucra cu fişiere partajate

  1. se accesează contul de gmail;
  2. dacă contul are interfaţa în limba română se schimbă pe limba engleză (vezi mai jos secţiunea schimbarea interfeţei contului de Gmail)
  3. în pagina principală a contului daţi click pe Documents (stânga sus), se deschide fereastră nouă “Welcome to Google Docs”;
  4. completaţi la first name şi la last name şi daţi continue;
  5. click Browse şi selectati documentul dorit;
  6. click pe butonul Upload file (Încarcă fişier);
  7. click Share (dreapta sus) -> Share with others;
  8. în domeniul Invite people se bifează as collaborators şi se trece dorincoita@gmail.com
  9. click Invite collaborators;
  10. la Message se completează dacă ai ceva de spus în legătură cu documentul;
  11. click Send (trimite).

Schimbarea interfeţei contului de Gmail din limba română în limba engleză

se face în cinci paşi:
    1. click setări (dreapta sus);
    2. Gmail display language se schimbă de pe Română pe English(US);
    3. salvaţi modificările;
    4. dacă se deschide fereastră de confirmare a modificărilor, confirmaţi;
    5. odată cu shimbarea limbii ar trebui să se redeschidă automat pagina principală a contului dacă nu se redeschide automat dar limba a fost schimbată daţi back.

Reguli şi recomandări referitoare la prezentările în Power Point

Fișierele de prezentare în Power Point sunt o modalitate convenabilă de prezentare a unui conținut. Cu toate acestea au câteva dezavantaje care pot face ca o prezentare în Power Point să încurce, mai degrabă decât să ajute. În urma asistării la câteva multe prezentări în Power Point am făcut următoarele observații:

Durata prezentării

Prezentarea nu trebuie să depăşească 10-15 minute (durata maximă de atenţie concentrată a unei persoane normale). Se presupune că după prezentare se mai pun întrebări şi se mai folosesc astfel încă 5-10 minute. Per ansamblu, o prezentare mai mult de 10-15 minute este prea lungă.

Lungimea paragrafelor

Sudentul nu va umple slide-ul cu paragrafe mai lungi de două rânduri. Pot spune din experienţă că nimeni nu citeşte paragrafe întregi pe un slide de prezentare.

Conţinutul slide-urilor

Într-un fişier Power Point sunt preferat idei scurte, enunţuri fără predicat, cuvinte cheie, figuri, grafice, tabele.

Lizibilitate

Pentru a fi lizibil (adică citibil- pentru a putea fi citit) ce scrie pe slide-uri și a putea fi proiectate în sala care nu are draperii sau jaluzele, este recomandat să se folosească fond deschis la culoare şi fonturi de culoare închisă. Nu este recomandat să se folosească imagini şi desene pe fundal- ele nu se văd.

Mod de prezentare

Studentul nu trebuie să citească ce scrie pe slide. Mai mult, nici nu ar trebui să se uite pe slide. Privirea sa trebuie să fie la auditoriu. Aceasta înseamnă că va cunoaște foarte bine conținutul prezentării. 
Studentul va oferi și alte informații decât cele care sunt înscrise pe slide, menite să completeze ceea ce scrie pe slide, să lămurească, să detalieze.

Update: Ronnie vă va spune și ea mai multe lucruri despre prezentările în PowerPoint iar dacă faceți efortul să căutați pe Google How to make a good Power Point presentation? veți fi uimiți de numărul mare de rezultate.

 

Şapte surse posibile ale valorii adăugate prin lucrarea de absolvire

Documentare

O lucrare de absolvire (diplomă / licență / disertație) trebuie să treacă în revistă principalele concepte ale unei teme, ale unui domeniu. De asemenea, ea trebuie să identifice situaţiile particulare în care se găsesc elementele teoretice ale marketingului în domeniul respectiv (de exemplu, la preţ, în serviciile bancare i se spune dobândă, taxă, comision, în asigurări i se spune primă, în turism i se spune tarif). În general, la facultate se predau bazele unor discipline, nu avem timp şi ocazia să particularizăm foarte mult aspectele specifice unui domeniu. Documentarea specifică lucrării de diplomă furnizează valoare prin faptul că un student face efortul de a identifica, citi şi cita cele mai importante cărţi, autori şi idei din domeniul specific al lucrării de diplomă. De asemenea, documentarea din ziare, reviste, publicaţii scrise, cazuri prezentate pe Internet oferă cazuri de succes, situaţii particulare ale domeniului pe care studentul l-a abordat în cadrul lucrării sale.

Procese cu date şi informaţii

Aceste procese pot fi: culegerea unor informaţii, analiza sau sinteza lor, comparararea lor, valorizarea lor (ce e bine? / ce e rău?), evidenţierea unor aspecte particulare ale unui domeniu.

Propuneri de noi elemente teoretice

Prin lucrarea de diplomă, studentul poată să propună noi concepte, noi idei, noi modele, noi reguli, recomandări, principiii de desfăşurare a unei afaceri sau de aplicare a marketingului într-un caz particular al une afaceri sau organizaţii de care se ocupă.

Descoperirea unor realităţi

Este vorba aici despre cercetări de marketing pe care studentul le realizează direct şi nemijlocit şi pe care le prezintă în lucrare. Fie că sunt simple observaţii, cercetări exploratorii, studiul unor date secundare, cercetări complexe bazate pe metode şi instrumente proprii cercetărilor de marketing, atât timp cât, în urma cercetărilor studentul descoperă ceva nou, produce cunoştinţe despre anumite realităţi, valoarea adăugată în cadrul lucrării este asigurată. Cercetările de marketing se pot referi la aspecte dintre cele mai diverse: bani (venituri sau cheltuieli pe care oamenii şi firmele le fac pentru o o nevoie, pentru un produs sau serviciu), comportamente ale oamenilor, idei şi păreri ale unor experţi, profesionişti, consumatori etc

Exemplificări ale teoriei

O altă sursă de valoare adăugată pe care studentul o aduce în lucrare sunt exemplele, cazurile. Este vorba despre o acele situaţii particulare în care se aplică un concept, o idee, o regulă, un model de marketing şa. Exemplele sunt de doua feluri: „asa da!” şi „aşa nu!”. Primelor le putem spne CAZURI, iar celorlalte NECAZURI. Din toate putem învăţa, cum să facem marketing sau cum să nu facem greşeli în marketing.
De asemenea, unele cazuri au un conţinut important de învăţăminte etice. Cazurile care pot fi prezentate în lucrările de diplomă le putem folosi pentru a pune în discuţie din perspectivă etică modul în care marketingul trebuie să îşi aducă contribuţia la furnizarea de valoare, pentru indivizi, pentru organizaţii şi pentru societate.

Fapte pe care le-a făcut studentul

Studentul poate prezenta în propria sa lucrare nişte fapte, activităţi, eforturi pe care le-a făcut. De exemplu, realizarea unui plan de marketing, scrierea unui proiect, organizarea unui eveniment, desfăşurarea unor activităţi, conceperea şi derularea unor campanii, realizarea unor cercetări de marketing, conceperea şi folosirea unor instrumente de cercetare, rezolvarea unor probleme, găsirea unor soluţii. Este indicat ca lucrarea să conţină, în corpul lucrării sau în anexe dovezi ale faptelor realizate de student (planul de marketing sau proiectuil- documentul realizat în urma planificării, poze de la eveniment, tabelul conţinând planul de activităţi, graficul de desfăşurare a campaniei, formularul chestionarului folosit etc.

Rezultate ale faptelor

adică beneficiile lucrării. Este recomandat ca studentul să prezinte beneficiile realizării lucrării sale şi să arate cine s-a bucurat de acele beneficii. Beneficiile pot fi pentru student (de exemplu, „În urma realizării lucrării, am câştigat 10.000 de euro!!!”), pentru facultate, pentru profesor, pentru ştiinţă, (de exemplu, „prin lucrarea mea de licenţă, am introdus un nou model de evidenţiere a satisfacţiei clienţilor unui restaurant ”) pentru firma sau unitatea unde studentul a făcut documentarea (de exemplu, „prin lucrarea mea de licenţă, am realizat un ghid de bune practici în domeniul de activitate al unităţii”) sau pentru o altă persoană („în urma campaniei pe care am desfăşurat-o şi pe care am descris-o în lucrare, 18 tineri defavorizaţi au beneficiat de şapte zile de tabără la munte”). Cu alte cuvinte, realizarea lucrării să fie pentru una din părţile enumerate o sursă de beneficii, o sursă de câştig (exemple de câştiguri: fapte, cifre, bani, procente, cunoaştere, decizie, acţiune) şi lucrarea sau susţinerea lucrării să evidenţieze acest lucru.

Prezentaţi oamenii

Atunci când lucrarea de diplomă se înscrie în domeniul generic de Management (aici includ şi lucrările de marketing), este indicat ca studenţii să prezinte cât mai multe lucruri despre persoanele la care fac referire sau despre activitatea cărora scriu în lucrare.

Persoanele pe care studenţii să le prezinte

pot fi dintre:
  • Personalităţi
  • Manageri
  • Angajaţi
  • Şefi
  • Lideri
  • Mentori
  • Profesionişti
  • Politicieni
  • Persoane de succes
  • Persoane model

Studenţii să se prezinte pe sine

De asemenea, recomand ca în introducerea lucrării de diplomă, studentul să îşi ataşeze propriul CV, într-un format prescurtat pe care îl vom genera ulterior.

Necesitatea de a prezenta persoanele

este dată şi de nevoia generală de a cunoaşte persoane pe care să le urmăm şi în care să credem, nevoia de modele, nevoia de repere, de distinge între aur şi sclipici.