sâmbătă, 28 iulie 2018

Un produs nu este produs dacă e doar produs. Trebuie să fie de vânzare!

Câteva bla-bla-uri de intro

Produsul este principalul element al mixului de marketing. Este primul P din seria celor patru P ale mixului de marketing, alături de preț, plasare și promovare.
Fiecare dintre acești patru P precum și alte elemente ale acestora sau alături de ele formează setul de instrumente de marketing pe care o organizație îl folosește pentru a își atinge obiectivele pe piața țintă. De fapt, aceasta este definiția mixului de marketing, setul de instrumente de marketing pe care or organizație le folosește pentru a își atinge obiectivele pe piața țintă.

Ca orice concept teoretic și produsul are una sau mai multe definiții, mai multe înțelegeri, caracteristici, mai multe abordări, perspective, ba-bla-uri din acestea care formează teoria și care pe studenți îi plictisesc iar pe profesioniști îi fac să exclame cuvinte ca …„povești”… „vrăjeală”… „abureli”. 



Ce zice tata Kotler?

Tata marketingului, Philip Kotler, zice că un produs este orice lucru care poate fi oferit pe o piață pentru a satisface o dorință sau o nevoie. Produsele care se oferă pe o piață pot fi bunuri fizice, servicii, experiențe, evenimente, persoane, locuri, proprietăți, organizații, informații și idei. Sunt zece chestii aici iar bunurile materiale sunt doar una din cele zece chestii.


Să ne vindem țara!

Așadar, pe logica lui Kotler, un sat din județul Bihor poate fi un produs. Județul Bihor însuși poate fi un produs. Despre Oradea nici nu mai zic nimic… 

Să le vindem pe toate, să le vindem turiștilor, investitorilor, cumpărătorilor de proprietăți, studenților care aleg unde să facă facultatea sau, mai ales, să ne vindem țara celor care vor să se mute la țară.


Cuvântul „produs” încurcă înțelegerea categoriei „produs”

Avem o problemă de înțelegere a cuvântului însuși, e vorba despre cuvântul „produs”.

Sursa problemei este următoarea: vocabularul economic s-a dezvoltat pe vremea când oamenii înțelegeau prin economie producția de bunuri materiale. Atunci, rezultatul procesului de producție, fiind numit produs, avea ca destinație în general vânzarea. În mintea multor oameni a rămas înțepenită ideea: un produs este produs ca să fie de vânzare.

Dar cum facem cu lucrurile care nu sunt produse în fabrici, de exemplu, cu o proprietate? Au zis unii: „să le spunem și lor produse și am rezolvat problema”.

Obișnuiesc să discut acest lucru la cursurile mele: cuvântul „produs” este participiul trecut al verbului a produce și el indică SURSA obiectului marketingului iar pe noi ne interesează atât PROCESUL cât și DESTINAȚIA obiectului marketingului. 


Altfel spus, noi, oamenii de marketing, suntem interesați de ceea ce facem noi cu produsul, nu de ce au făcut (sau nu au făcut) alții cu produsul înaintea noastră. Suntem interesați că trebuie să îl vindem sau să îl facem să se vândă/ ori să fie cumpărat, e egal. Atunci să îi spunem „de vânzare!”.

Așa că strigă tare: „Produsul este de vânzare!”